ICCJ. Decizia nr. 536/2013. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 536/2013
Dosar nr. 4729/1/2012
Şedinţa de la 7 februarie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele :
Prin decizia nr. 5546 din 28 iunie 2011 înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia civilă şi de proprietate intelectuală a respins ca nefondate recursurile declarate de reclamantul V.V.B. şi pârâtul Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice – D.G.F.P. Bucureşti împotriva deciziei nr. 534/A din 21 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a IV-a civilă.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut, în ce priveşte recursul reclamantului, că primul motiv de recurs, referitor la aplicarea greşită a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, în sensul că s-a reţinut nelegal situaţia juridică a imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nu poate fi primit.
Între reclamantul V.V.B. şi pârâta Primăria municipiului Bucureşti – A.A. Berceni SA - s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 28 august 1996 având ca obiect apartamentul situat în Bucureşti, întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 112/1995.
Acest contract de vânzare-cumpărare a Scut obiectul unui litigiu care s-a finalizat prin decizia nr. 148/A din 7 martie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - secţia a IlI-a civilă, rămasă irevocabilă, care a constatat nulitatea absolută a acestui contract, considerentele care au dus la această soluţie constând în preluarea fără titlu a imobilului vândut reclamantului, vânzarea fiind făcută cu fraudarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 112/1995.
A repune în discuţie situaţia juridică a imobilului echivalează cu încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi prin aceasta a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţie.
Sub alt aspect instanţa a reţinut că vânzarea imobilului în temeiul Legii nr. 112/1995 nu reprezintă o vânzare clasică, aşa cum este reglementată de Codul civil şi, în consecinţă, nu au fost reţinute ca legale susţinerile în sensul că la soluţionarea cauzei au fost încălcate dispoziţiile Codului civil.
Speţa supusă analizei este guvernată de dispoziţiile Legii nr. 10/2001, care prevăd că în situaţia în care au fost eludate prevederile legale chiriaşul are dreptul la restituirea preţului actualizat (art. 50 alin. (2)) iar în situaţia în care contractul se anulează, dacă a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale, el are dreptul la restituirea preţului de piaţă (art. 50 alin. (2)), în ambele situaţii despăgubirile acordându-se de Ministerul Finanţelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995.
Au fost găsite nefondate şi criticile în sensul nerespectării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în sensul că reclamantul dispunea de un bun în sensul convenţiei.
În ce priveşte recursul pârâtului, criticile de nelegalitate referitoare la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantului şi excepţia calităţii procesuale pasive au fost respinse reţinându-se că speţa este guvernată de dispoziţiile legii speciale.
Hotărârea de constatare a nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare a rămas irevocabilă la 12 aprilie 2005, dată în raport cu care se calculează termenul de prescripţie şi în raport de care acţiunea este în termenul de prescripţie de trei ani potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.
Pârâtul are calitate procesuală pasivă în raport de dispoziţiile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 1/2009.
Împotriva acestei decizii reclamantul V.V.B. a formulat cerere de revizuire susţinând că din completul de judecată care a pronunţat decizia nr. 2894 din 12 aprilie 2005 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului în litigiu, a făcut parte judecător L.C., care a făcut parte şi din completul de judecată care a pronunţat decizia nr. 5546 din 28 iunie 2011 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a cărei revizuire o solicită.
Analizând critica formulată, faţă de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile restrictiv şi expres prevăzute de art. 322 C. proc. civ., motiv pentru care cererea de revizuire va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr. 5546 din 28 iunie 2011 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, formulată de revizuentul V.V.B.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 535/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 537/2013. Civil. Conflict de muncă. Revizuire... → |
|---|
