ICCJ. Decizia nr. 620/2013. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj contestatorul R.I.N. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, solicitând a se dispune anularea deciziei de pensie din 27 decembrie 2010 emisă de pârâtă, menținerea drepturilor de pensie stabilite anterior, obligarea pârâtei la plata diferențelor rezultate urmare a recalculării, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data de 1 ianuarie 2011 și până la repunerea în plată a deciziei anterioare.
Prin sentința nr. 6312 din 29 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Dolj s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând în esență, că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediu pârâtul, iar în speță fiind vorba de o cerere îndreptată împotriva Casei de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, competența de soluționare a cererii revine instanței de la sediul acesteia, respectiv Tribunalului București.
Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 10588 din 29 noiembrie 2012 a constatat că litigiul nu este de competența sa întrucât art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului.
S-a apreciat că pentru stabilirea competenței teritoriale legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței este legea nouă, nr. 263/2010, intrată în vigoare la data de 23 decembrie 2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, în baza art. 158 și următoarele C. proc. civ., raportat la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, instanța a constatat că aparține Tribunalului Dolj, în circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului, competența de soluționare a cererii formulate în contradictoriu cu casa sectorială de pensii.
în consecință, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj și întrucât a constatat ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență.
înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Cauza dedusă judecații este un litigiu de asigurări sociale.
Dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 (care au preluat conținutul art. 156 din Legea nr. 19/2000) reglementează două ipoteze distincte în ceea ce privește competența teritorială a tribunalului în litigiile privind drepturile de asigurări sociale. într-o primă ipoteză se prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Iar ipoteza a doua a textului prevede că celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Având în vedere că în speța de față competența teritorială era determinată de domiciliul stabil al reclamantului, și că din cererea de anulare a deciziei de recalculare a pensiei a rezultat că domiciliul stabil al său era în Craiova, județul Dolj, instanța a reținut competența teritorială pentru soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, căreia i s-a trimis dosarul pentru continuarea judecății.
| ← ICCJ. Decizia nr. 62/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 601/2013. Civil → |
|---|
