ICCJ. Decizia nr. 788/2013. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 788/2013
Dosar nr. 42430/3/2007
Şedinţa publică de la 19 februarie 2013
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 29 noiembrie 2007 sub nr. 42430/3/2007, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâţii G.C., V.I.M., G.B.M.M. şi C.Ş.G., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie, terenul situat în Bucureşti, str. B.V., nr. 164 D, sector 2, în suprafaţă de 451,5 m.p.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 480 şi următoarele C. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 1317 din 11 noiembrie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca neîntemeiate, acţiunea formulată de reclamantă şi cererea acesteia de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, precum şi cererea pârâţilor de obligare a reclamantei, la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 139 din 27 martie 2012 a admis apelul declarat de pârâţi G.C., V.I.M., G.B.M.M. şi C.Ş.G. împotriva Sentinţei civile nr. 1317 din 11 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
A schimbat în parte sentinţa tribunalului, în sensul că a dispus obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată către pârâţi, în cuantum de 11.118,17 RON.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva sentinţei tribunalului.
A dispus obligarea reclamantei la plata către pârâţi G.C., V.I.M. şi G.B.M.M. a sumei de 6.456,34 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva Deciziei nr. 139 din 27 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs reclamanta SC A. SA, cale de atac ce nu a fost motivată.
La termenul din 19 februarie 2013, Înalta Curte a invocat nulitatea recursului, faţă de dispoziţiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. şi a pus în discuţia părţilor această excepţie.
Recursul este nul.
Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) din Cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 din acelaşi cod, prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind evidenţiate de art. 304 pct. 1-9, iar art. 306 alin. (1) din Cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
Din interpretarea textelor procedurale mai sus evocate, rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus, ci acesta trebuie motivat în termenul prevăzut de lege.
În speţă, este de observat că decizia atacată a fost comunicată reclamantei SC A. SA la 2 iulie 2012, iar motivele de recurs nu au fost depuse, fiind la dosar, doar declaraţia de recurs, ce a fost înregistrată la 5 aprilie 2012 (fila 3 dosar recurs).
Fiind o cale extraordinară de atac, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei, controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept, din punctul de vedere al examinării legalităţii hotărârii atacate, este evident că în lipsa criticilor, acest control nu poate fi exercitat.
Deoarece motivele de recurs, conform textelor procedurale indicate, nu au fost cuprinse în cererea de declarare a recursului şi nici nu s-au depus la dosar, în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate şi, având în vedere împrejurarea că, prin cererea de recurs depusă, nu au fost indicate motive de ordine publică, recursul este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamanta SC A. SA împotriva Deciziei nr. 139 din 27 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 787/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 789/2013. Civil. Expropriere. Recurs → |
---|