ICCJ. Decizia nr. 889/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 889/2013
Dosar nr. 1229/108/2008*
Şedinţa publică din 21 februarie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Hotărârea instanţei de apel
Prin Decizia nr. 133 din 03 iulie 2012, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul declarat de către reclamanta M.L., precum şi de pârâtul Municipiul Arad, prin Primar, împotriva Sentinţei civile nr. 371 din 18 mai 2010 pronunţată de Tribunalul Arad, secţia civilă.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, faptul că s-a stabilit irevocabil că reclamanta nu este îndreptăţită la acordarea niciunui fel de măsuri reparatorii pentru imobilele care nu au făcut obiectul notificării antecesoarei sale.
Soluţia respingerii în integralitate a acţiunii reclamantei este corectă, dar în considerarea argumentelor invocate constant de Primăria municipiului Arad şi care ţin de absenţa legitimităţii reclamantei M.L. de a solicita măsuri reparatorii pentru acest imobil.
La data de 9 mai 2008, când M.L. a formulat pretenţii în nume propriu pentru restituirea în natură a imobilului din CF 9 P.B., ca şi pentru alte imobile enunţate în acţiune dar care nu făcuseră obiectul notificării antecesoarei sale, nu avea calitatea procesuală de a solicita acest lucru pentru că testamentul întocmit de V.E.E. în favoarea sa în privinţa acestui bun a fost tacit revocat prin faptul că ea a înstrăinat toate drepturile legate de acesta până la data decesului, când s-a deschis succesiunea.
2. Recursul
2.1. Motive
Pârâtul Municipiul Arad, prin primar, a declarat recurs prin care a formulat următoarele critici:
Instanţa de apel a încălcat prevederile art. 261 pct. 5 şi art. 274 alin. (1) C. proc. civ. pentru că nu a analizat criticile formulate de această parte în apel cu privire la neacordarea de către tribunal a cheltuielilor de judecată.
În considerentele Deciziei nr. 532/A/2011 nu se regăsesc argumentele pentru care a fost înlăturată cererea apelantului municipiul Arad de acordare a cheltuielilor de judecată.
2.2. Analiza recursului
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin apelul exercitat împotriva Sentinţei civile nr. 371 din 18 mai 2010 pronunţată de Tribunalul Arad, apelantul municipiul Arad a formulat critici vizând modul de soluţionare de către prima instanţă a cererii privitoare la acordarea cheltuielilor de judecată.
Prin Decizia nr. 133 din 03 iulie 2012, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a respins apelul declarat de către această parte, însă în considerentele hotărârii nu există niciun argument, de fapt sau de drept, care să motiveze soluţia dată.
În aceste condiţii, criticile formulate în recurs întrunesc cerinţele art. 304 pct. 5 C. proc. civ., vătămarea procesuală produsă recurentului prin nesocotirea prevederilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. fiind dovedită.
Neanalizarea apelului declarat de către pârâtul municipiul Arad impune admiterea recursului, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., şi trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului declarat de către această parte împotriva Sentinţei civile nr. 371 din 18 mai 2010 pronunţată de Tribunalul Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Arad, prin primar, împotriva Deciziei civile nr. 133 din 03 iulie 2012 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 896/2013. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 892/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
