ICCJ. Decizia nr. 1497/2014. Civil. îndreptare eroare materială. Contestaţie în anulare - Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1497/2014
Dosar nr. 1499/1/2014
Şedinţa publică din 20 mai 2014
Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 3955 din data de 24 septembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul G.A.
Pentru a decide astfel, instanţa a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 2813 alin. (1) C. proc. civ. „încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi art. 2811, precum şi hotărârea pronunţată conform art. 2812 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea”.
Decizia nr. 1232 din 14 februarie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, are caracter irevocabil dobândit în puterea legii, conform art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., iar recursul declarat împotriva unei încheieri de îndreptare a erorii materiale ce vizează această decizie nu este permis de lege, neputând fi exercitat sub aspectul admisibilităţii acestei căi de atac.
Întrucât decizia cu privire la care s-a solicitat îndreptarea nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, încheierea de îndreptare a erorii materiale privind această decizie dobândeşte, în exerciţiul căilor de atac, acelaşi regim cu decizia atacată, astfel că, nici încheierea de îndreptare a erorii materiale nu este supusă căii de atac a recursului, care este inadmisibil.
În consecinţă, s-a apreciat că recursul declarat de reclamant împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale este inadmisibil, această cale extraordinară de atac, neputând fi exercitată în respectarea principiului legalităţii şi unicităţii căii de atac.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul G.A., invocând prevederile art. 318 C. proc. civ., şi arâtând că instanţa a greşit prin adoptarea soluţiei de respingere, ca inadmisibil, a recursului său.
Examinând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă pentru considerentele ce succed:
Fiind reglementată ca o cale extraordinară de atac de retractare, caracterizată prin caracterul limitativ al motivelor ce pot fi invocate prin intermediul său, contestaţia în anulare este deschisă exclusiv pentru situaţiile prevăzute la art. 317 C. proc. civ. (necompetenţă sau vicii de procedură), precum şi pentru cele indicate la art. 318 (atunci când hotărârile instanţelor de recurs sunt rezultatul unor greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis a cerceta vreunul din motivele de modificare sau de casare).
Aşadar, contestaţia în anulare este deschisă numai pentru motivele sus redate, strict şi limitativ reglementate de C. proc. civ.
În speţă, prin decizia nr. 3955 din data de 24 septembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul din prezenta contestaţie în anulare.
Potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Or, textul procedural mai sus evocat prevede că pentru a avea deschisă calea extraordinară de atac de retractare a contestaţiei în anulare este necesar ca hotărârea ce formează obiectul contestaţiei în anulare să fie dată în recurs, pe fond, deci recursul să fie admisibil.
Cum în cauză nu s-au invocat nici aspecte care să fie cenzurate ca erori materiale, faţă de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul G.A. împotriva deciziei nr. 3955 din data de 24 septembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 2384/54/2012/a1.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 1491/2014. Civil. Marcă. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1512/2014. Civil. Contestaţie decizie de... → |
---|