ICCJ. Decizia nr. 2659/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2659/2014
Dosar nr. 2840/62/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 09 octombrie 2014
Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 298/Ap din 02 iunie 2014 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins apelul declarat de reclamantul V.N.G. împotriva sentinţei civile nr. 1333 din 27 septembrie 2013 a Tribunalului Braşov, secţia I civilă, decizie definitivă.
Împotriva deciziei civile nr. 298/Ap din 02 iunie 2014 a Curţii de Apei Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declarat recurs reclamantul. În cuprinsul motivelor de recurs, reclamantul a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală. A criticat modul în care s-a soluţionat cererea, de chemare în judecată, pe excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a arătat că a solicitat ajutorul de deces pentru mama sa la data de 17 noiembrie 2009, iar la data de 20 noiembrie 2009 această cerere a fost aprobată de conducerea SC I. SA Braşov, însă nu a fost onorată până în prezent.
Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 01 august 2014.
La data de 09 septembrie 2014 instanţa, în temeiul art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Raportul a fost comunicat părţilor litigante, iar recurentul-reclamant, în temeiul art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a formulat punct de vedere asupra raportului, susţinând că recursul este admisibil, susţinerile sale putând fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 5 şi 6 C. proc. civ.
Analizând în condiţiile art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil şi urmează, în consecinţă, să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de muncă, respectiv obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale (acordarea unui salariu de bază mediu pe societate pentru decesul mamei reclamantului) în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă.
În cauză, prin decizia civilă nr. 298/Ap din 02 iunie 2014 a Curţii de Apei Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, s~a respins apelul declarat de reclamantul V.N.G. împotriva sentinţei civile nr. 1333 din 27 septembrie 2013 a Tribunalului Braşov, secţia I civilă, decizie definitivă. Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat recurs, la data de 16 iulie 2014.
Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciiior cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Din interpretarea sistematică şi literală a prevederilor legale evocate, rezultă că deciziile curţilor de apel pronunţate în materia drepturilor salariale nu mai pot fi supuse controlului judecătoresc, prin exercitarea vreunei căi de atac ordinare sau extraordinare.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia civilă nr. 298/Ap din 02 iunie 2014 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, nu este supusă recursului pe niciuna din părţile hotărârii prevăzute de dispoziţiile art. 461 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (1) din aceeaşi lege, Înalta Curte va respinge recursul, ea inadmisibil.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul V.N.G. împotriva deciziei nr. 298/Ap din 02 iunie 2014 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2658/2014. Civil. Asigurări sociale. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2660/2014. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
