ICCJ. Decizia nr. 2656/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şi JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2656/2014
Dosar nr. 27165/299/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 9 octombrie 2014
Asupra conflictului de competenţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, la data de 6 iunie 2014, sub nr. 27165/299/2014, petenta SC D. SA a solicitat conexarea dosarelor de executare aflate pe rolul Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti E. (actualul Birou al Executorului Judecătoresc M.M.), respectiv S.C.P.E.J. D., C. & A.
În motivarea cererii, petenta a arătat că, în anul 2011 a fost pornită executarea împotriva debitorului avalist M.P. de către B.E.J. M.M., în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin nr. AA, în Dosarul nr. 222/2011.
În anul 2013, pe rolul Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti D., C. şi A. a fost deschis Dosarul nr. 1035/2013, împotriva aceluiaşi debitor avalist M.P., în baza titlurilor executorii reprezentate de biletul la ordin nr. BB şi a biletului la ordin nr. CC, iar prin încheierea pronunţată de Judecătoria Timişoara la data de 7 noiembrie 2013 în Dosarul nr. 30076/325/2013 a fost încuviinţată executarea silită asupra imobilelor proprietatea debitorului avalist situate în comuna G., judeţul Timiş.
Prin sentinţa civilă nr. 11661 din 30 iunie 2014 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în speţă, sunt aplicabile prevederile vechiului C. proc. civ., întrucât primul dosar de executare silită a fost început în anul 2011, iar potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispoziţiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
Prin urmare, s-a reţinut că dispoziţiile noului C. proc. civ. privind conexarea executărilor nu se aplică în situaţia de faţă, întrucât prima executare începută s-a realizat sub imperiul vechiului C. proc. civ.
Faţă de dispoziţiile art. 3734 din vechiul C. proc. civ., s-a reţinut că, competenţa de soluţionare a cererii de conexare aparţine instanţei de executare în circumscripţia căreia a început prima executare.
S-a apreciat că instanţa de executare este Judecătoria Timişoara, potrivit art. 373 din vechiul C. proc. civ., având în vedere că în circumscripţia Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti nu a fost îndeplinit niciun act de executare, întrucât domiciliul debitorului şi bunurile acestuia se află în circumscripţia Judecătoriei Timişoara.
La rândul său, Judecătoria Timişoara, prin sentinţa civilă nr. 11013 din 11 august 2014, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, cu motivarea că, în primul dosar de executare silită nr. 222/2011, din punct de vedere legal, nu există încă o executare, deoarece nu a fost cerută şi încuviinţată executarea silită, spre deosebire de cel de-al doilea dosar de executare nr. 1035/2013, în care a fost pronunţată încheierea din data de 22 august 2013, prin care s-a dispus deschiderea dosarului de executare silită.
Astfel, întrucât dintre cele două dosare de executare, doar unul produce efecte juridice, s-a apreciat că cererea de conexare trebuie raportată la noul C. proc. civ., care este aplicabil dosarului de executare silită nr. 1035/2013,
Judecătoria Timişoara a reţinut că instanţa competentă se determină raportat la prevederile art. 653 alin. (1) C. proc. civ. şi, cum în cazul de faţă există o singură executare începută în mod legal, raportat la art. 650 alin. (1) C. proc. civ. - în vigoare la data formulării cererii de conexare, a constatat că biroul executorului judecătoresc se află în sectorul 1 al mun. Bucureşti, astfel că instanţa competentă este Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Asupra conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Potrivit normelor tranzitorii cuprinse în art. 24 din noul C. proc. civ. (art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.), dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
În speţă, obiectul cererii cu care a fost sesizată instanţa de judecată, constă în conexarea a două dosare de executare, unul guvernat de dispoziţiile vechiului C. proc. civ., respectiv Dosarul nr. 222/2011 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti „E." (actualul Birou al Executorului Judecătoresc M.M.) şi altul guvernat de dispoziţiile noului C. proc. civ., respectiv Dosarul nr. 1035/2013 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti „D., C. şi A.".
Însă, aşa cum în mod corect a reţinut Judecătoria Timişoara, în Dosarul nr. 222/2011 nu s-a efectuat niciun act de executare, nefîind nici măcar începută executarea silită, pe când în dosarul execuţional nr. 1035/2013 s-a încuviinţat executarea silită, în temeiul art. 665 noul C. proc. civ., prin încheierea nr. 13911 din 7 noiembrie 2013, pronunţată de Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, în Dosarul nr. 30076/325/2013, fiind autorizată creditoarea să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu şi, totodată, urmărirea imobilelor situate în comuna G., judeţul Timiş, proprietatea debitorului.
Prin urmare, în speţă, devin aplicabile dispoziţiile art. 653 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, potrivit cărora „Când, privitor la aceleaşi bunuri, se efectuează mai multe executări silite de către executori judecătoreşti diferiţi, instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea".
Potrivit textului citat, instanţa de executare în circumscripţia căreia a început efectiv prima executare, este Judecătoria Timişoara, care a dispus încuviinţarea executării silite în dosarul execuţional nr. 1035/2013 şi în consecinţă, se va stabili că instanţa competentă teritorial în soluţionarea cererii de conexare a executărilor este Judecătoria Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2649/2014. Civil. Acţiune în revendicare.... | ICCJ. Decizia nr. 2658/2014. Civil. Asigurări sociale. Recurs → |
|---|
