ICCJ. Decizia nr. 2673/2014. Civil. Grăniţuire. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2673/2014
Dosar nr. 1525/1/2014
Şedinţa publică din 10 octombrie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 15 din 12 februarie 2014, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuientul S.I. împotriva deciziilor civile nr. 2948 din 7 octombrie 2011 şi nr. 832 din 27 martie 2013, ambele pronunţate de Tribunalul Argeş, revizuientul fiind obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 RON către intimata M.F.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se socoteşte, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar, când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare, pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2).
Cele două hotărâri considerate de revizuient a fi potrivnice sunt pronunţate în recurs, de către Tribunalul Argeş, ultima hotărâre, respectiv decizia nr. 832/2013 fiind pronunţată la data de 27 martie 2013.
Faţă de dispoziţiile art. 324 C. proc. civ. şi de data la care a fost depusă precizarea cererii de revizuire - 13 noiembrie 2013, s-a reţinut că aceasta este tardiv formulată.
În cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi curge de la pronunţarea ultimei hotărâri, indiferent dacă partea a fost sau nu prezentă la dezbateri sau la pronunţare.
În baza art. 274 C. proc. civ., revizuientul a fost obligat la plata către intimată a sumei de 1000 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentinţe revizuientul a declarat recurs, indicând generic dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., fără a formula însă critici Incadrabile în conţinutul acestor texte de lege. Astfel, a relevat aspecte referitoare la situaţia de fapt, aspecte privitoare la atitudinea avocatului său şi a avocatei C.S. şi a criticat greşita calificare a acţiunii de către instanţa de fond.
Prin întâmpinare intimata M.F. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, fiind ataşat în copie xerox contractul de asistenţă juridică din 9 octombrie 2014, al cabinetului individual avocat C.S., în valoare de 500 RON.
Prin concluziile formulate, recurentul a susţinut că a exercitat, împotriva deciziei nr. 832/2013 a Tribunalului Argeş, recurs în termen de o lună de la data pronunţării, iar, faptul că a făcut ulterior precizări, privind recalificarea căii de atac - revizuire, nu înseamnă că nu s-a încadrat în termenul prevăzut de lege.
La termenul de judecată din data de 10 octombrie 2014, Înalta Curte a invocat excepţia nulităţii recursului, dat fiind că susţinerile recurentului din motivarea căii de atac nu pot fi încadrate în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu de instanţă, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., reţinând cauza spre soluţionare pe acest aspect.
Astfel, în cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa sentinţei ce face obiectul recursului, ceea ce presupunea indicarea punctuală a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.
Recurentul a făcut referiri Ia situaţia de fapt din acţiunea în grăniţuire/servitute, a dezvoltat aprecieri privind administrarea probelor şi valorificarea acestora şi a contestat calificarea acţiunii în litigiul de fond. Totodată, acesta a criticat atitudinea reprezentanţilor părţilor în litigiu în dosarul soluţionat prin decizia nr. 832/2013 pronunţată de Tribunalul Argeş, fără însă a aduce critici soluţiei de tardivitate.
Ca atare, criticile formulate nu sunt susceptibile de a fi încadrate în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs, astfel că sancţiunea care intervine este nulitatea recursului.
Împrejurarea că, ulterior declarării şi motivării recursului, recurentul a completat, prin concluziile scrise depuse ia termenul de judecată din 10 octombrie 2014, cererea de recurs, făcând trimitere la soluţia contestată, nu prezintă relevanţă în cauză faţă de dispoziţiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
Cum recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art. 304 C. proc. civ. şi cum criticiie formulate de recurent nu se circumscriu acestui cadru legal, urmează a se constata nulitatea recursului, conform art. 302 alin. (1) Iit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ.
Faţă de soluţia constatării nulităţii recursului, revizuientul a căzut în pretenţii şi afiându-se în culpă procesuală, urmează a fi obligat la cheltuieli de judecată. Acestea vor fi reduse, conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ., la suma de 200 RON, avându-se în vedere valoarea pricinii şi munca îndeplinită de avocatul intimatei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de revizuentul S.I. împotriva sentinţei civile nr. 15 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Obligă revizuientul la plata sumei de 200 RON cheltuieli de judecată către intimata M.F., reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2668/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2674/2014. Civil → |
|---|
