ICCJ. Decizia nr. 2894/2014. Civil . Contestaţie decizie de pensionare. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2894/2014
Dosar nr. 28/32/2014
Şedinţa publică din 28 octombrie 2014
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16 ianuarie 2014, pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, revizuentul L.M. a solicitat a formulat cerere de revizuire a Sentinţei civile nr. 575 din 01 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Bacău şi a Deciziei civile nr. 1840 din 18 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2,5 şi 7 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 535 din 14 mai 2014, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a căii de atac, reţinându-se incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ.
Învestită astfel cu soluţionarea cererii de revizuire, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va analiza, cu prioritate, în raport de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia de inadmisibilitate invocată din oficiu, constatând următoarele:
Revizuentul a invocat, ca temei juridic, dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., arătând că, la soluţionarea recursului de către Curtea de Apel Bacău, nu s-au avut în vedere soluţiile pronunţate de instanţe de aceIaşi grad din Timişoara şi Piteşti cu privire la aplicarea O.U.G. nr. 59/2011, în care s-au pronunţat soluţii favorabile contestatorilor, auditori publici externi.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de aceIaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Textul impune, aşadar, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri definitive contradictorii, pronunţarea acestor hotărâri în aceeaşi pricină, însă în dosare diferite, precum şi condiţia ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii lucrului judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.
Cu privire la cea de-a doua condiţie, a pronunţării hotărârilor în aceeaşi pricină, trebuie reţinută tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele lucrului judecat, condiţie fundamentală faţă de finalitatea revizuirii care este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea autorităţii lucrului judecat.
Ca atare, textul vizează situaţia în care două sau mai multe instanţe, pronunţă soluţii contradictorii, în una şi aceeaşi cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat.
Or, hotărârile pretins potrivnice, invocate de revizuentul din cauza de faţă, sunt pronunţate în pricini diferite, între părţi diferite.
Din examinarea conţinutului cererii de revizuire, se reţine că revizuentul invocă faptul că, la nivelul instanţelor, există practică judiciară neunitară, pronunţându-se hotărâri judecătoreşti contradictorii în pricini având ca obiect aplicarea O.U.G. nr. 59/2011.
Se reţine că nu sunt îndeplinite cerinţele textului invocat atunci când soluţiile contradictorii sunt pronunţate în cauze diferite, prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. neacoperind eventualele situaţii rezultate din practica neunitară a instanţelor, a cărei reglare este atributul unor alte mecanisme judiciare.
Or, tocmai această practică neunitară este invocată de revizuent în susţinerea cererii de revizuire, făcându-se trimitere la hotărâri pronunţate de instanţe diferite, în alte cauze şi între alte părţi, prin care s-a dat o altă interpretare acţiunii formulate de altă persoană şi având aceIaşi obiect cu cel al cauzei de faţă.
Prin urmare, analizând hotărârile despre care revizuentul afirmă că sunt potrivnice, se constată că nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, condiţie esenţială pentru a opera autoritatea de lucru judecat.
Aşa fiind, în considerarea celor ce preced, cererea de revizuire formulată de revizuentul L.M. urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul L.M. împotriva Deciziei nr. 1840 din 18 iulie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2893/2014. Civil. Actiune in raspundere... | ICCJ. Decizia nr. 2902/2014. Civil. Strămutare. Fond → |
|---|
