ICCJ. Decizia nr. 2899/2014. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2899/2014
Dosar nr. 1533/1259/2011*
Şedinţa publică din 7 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, sub nr. 1533/1259/2011, reclamanta Primăria Popeşti - prin Primar a chemat în judecată pe pârâta SC C.R. SRL solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 179.966,82 lei, reprezentând ajustarea nelegală a preţului de achiziţie contractat prin Contractul de execuţie lucrări nr. 450 din 27 martie 2008, încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006 modificată şi completată, cu despăgubiri civile în cuantum de 4.718 lei, precum şi suma de 41.815 lei reprezentând costul lucrărilor nerealizate conform condiţiilor contractuale şi soluţiei tehnice cu despăgubiri civile în cuantum de 1.089 lei, sume ce rezultă din Raportul de audit al Curţii de Conturi, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa nr. 1922 din 8 noiembrie 2012, Tribunalul Specializat Argeş a respins cererea reclamantei, reţinând că, prin contractul de execuţie lucrări nr. 450 din 27 martie 2008 intervenit între părţi s-a convenit asupra preţului lucrării, termenului de execuţie şi obligaţiilor contractuale ale acestora, inclusiv asupra posibilităţii de ajustare a preţurilor conform art. 20 din contract, în consens cu art. 97 din H.G. nr. 925/2006.
A mai reţinut prima instanţă că, modul corect de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică trebuie să fie stabilit pe cât posibil, înainte de iniţierea procedurii, care va fi aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, iar autoritatea contractantă va preciza, atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, informaţii/clauze speciale în acest sens.
În acest context, Tribunalul Specializat Argeş a statuat că ajustarea preţului a fost prevăzută în contract şi actele adiţionale, iar prin cererea cu care a fost învestită instanţa, reclamanta nu a solicitat înainte anularea clauzelor contractuale şi a celor cuprinse în actele adiţionale, prin care s-a convenit asupra prelungirii termenului de execuţie şi modificării prin ajustarea preţurilor, sens în care sunt incidente dispoziţiile art. 969 şi urm. C. civ., care dau putere de lege convenţiilor legal făcute de părţi, ce trebuie executate cu bună credinţă.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat recurs, calificat apel de către instanţă, în temeiul art. 84 şi art. 282 alin. (1) C. proc. civ., acesta nefiind motivat, potrivit art. 287 alin. (4) C. proc. civ.
Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 39/A din 13 noiembrie 2013 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Instanţa de apel a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 292 alin. (2) C. proc. civ., analizând sentinţa apelată prin prisma apărărilor părţilor în faţa primei instanţe, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a dispoziţiilor legale aplicabile, reţinând că, între reclamantă şi pârâtă a intervenit la data de 27 martie 2008 contractul de execuţie lucrări, prin care s-a convenit asupra preţului, termenului de execuţie şi obligaţiile pe care şi le-au asumat reciproc, inclusiv posibilitatea ajustării preţurilor, conform art. 20 din contract şi art. 97 din H.G. nr. 925/2006.
Din interpretarea clauzelor contractuale şi a normelor juridice aplicabile a rezultat că în urma prelungirii termenului iniţial de execuţie a lucrărilor, ambele părţi au fost de acord că acestea se vor executa fără abateri la calitate, dar eventual cu cheltuieli în plus, determinate în cuantum rezonabil şi în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
În acest sens se reţine că, modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu a condus la alterarea rezultatului procedurii de atribuire prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv, pe baza căruia, pârâta a fost declarată câştigătoare în urma finalizării procedurii de achiziţie publică.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză a fost determinată valoarea lucrărilor suplimentare convenite de părţi, realizându-se o diferenţiere clară între acestea şi ajustarea preţului, potrivit actelor adiţionale, iar din ansamblul probelor administrate s-a reţinut că preţul contractului nu a fost majorat, decât în măsura strict necesară pentru acoperirea creşterii costurilor pe care s-a fundamentat preţul iniţial.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs Comuna Popeşti prin Primar, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei recurate şi trimiterea dosarului spre rejudecare instanţei de apel, în vederea soluţionării cauzei de către un complet legal învestit.
Criticile aduse deciziei atacate se referă în esenţă la faptul că, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal şi cu greşita aplicare a legii, respectiv a prevederilor art. 97 din H.G. nr. 925/2006, întrucât instanţa a reţinut în motivare situaţia prevăzută la litera a) respectiv modificarea cotei de TVA de la 19% la 24%, aspect care a impus ajustarea preţului contractului cu 5%, sens în care se consideră că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii.
O altă critică vizează faptul că, instanţa de apel, în mod greşit a reţinut că ajustarea preţului contractului se referea la toată valoarea contractului, întrucât această ajustare a preţului trebuia avută în vedere doar pentru partea din contract care rămăsese de executat, deoarece ajustarea preţurilor privea doar elementele constitutive ale ofertei.
Intimata-pârâtă SC C.R. SRL Piteşti a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei, totodată solicitând casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecarea cauzei, ca instanţă de recurs, având în vedere că instanţa nu a fost legal alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.
În acest context, Înalta Curte reţine că, deşi criticile dezvoltate de recurenta Comuna Popeşti prin Primar au fost subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se apreciază că este incident motivul de ordine publică prevăzut de pct. 1 al art. 304 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 306 alin. (3) din acelaşi cod, va analiza critica menţionată din această perspectivă.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeş la data de 14 septembrie 2011, reclamanta Primăria Popeşti - prin Primar, în contradictoriu cu pârâta SC C.R. SRL a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 179.966,82 lei, reprezentând ajustarea nelegală a preţului de achiziţie contractat prin Contractul de execuţie lucrări nr. 450 din 27 martie 2008, încheiat în baza O.U.G. nr. 34/2006 modificată şi completată.
Astfel, litigiul existent între părţi având ca obiect executarea unui contract de achiziţie publică, potrivit dispoziţiilor art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 a fost soluţionat în primă instanţă cu respectarea procedurii speciale reglementată în Secţiunea a 9-a a Capitolului IX din O.U.G. nr. 34/2006.
Potrivit dispoziţiilor art. 287 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 "despăgubirile pentru repararea prejudiciului cauzat în cadrul procedurii de atribuire se soluţionează în justiţie prin acţiune separată", iar conform art. 28716 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, modificată prin O.U.G. nr. 76/2010 "hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare".
Din analiza textelor de lege mai sus-evocate, se constată că, faţă de data introducerii acţiunii - 14 septembrie 2011 şi data soluţionării cauzei în primă instanţă - 8 noiembrie 2012, calea de atac împotriva acesteia era recursul ce se putea exercita în termen de 5 zile de la comunicare, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 28716 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, modificată prin O.U.G. nr. 76/2010.
În acest context se reţine că, Curtea de Apel Piteşti a apreciat în mod greşit că este învestită cu soluţionarea căii de atac a apelului, pronunţându-se astfel în complet de doi judecători, nerespectând în acest mod dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 304/2004, aplicabile litigiului, motivul de recurs mai sus evocat sancţionând nesocotirea unor norme de ordine publică referitoare la compunerea şi constituirea instanţei.
Din această perspectivă, se constată că în speţă, Curtea de Apel Piteşti a soluţionat în mod greşit calea de atac promovată la această instanţă ca fiind apel, astfel că, Înalta Curte va admite recursul şi va casa decizia în vederea rejudecării cauzei, ca instanţă de recurs, urmând ca excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă SC C.R. SRL Piteşti să fie avută în vedere de către instanţa de trimitere.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurenta Comuna Popeşti prin Primar, va casa decizia atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, ca instanţă de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta Comuna Popeşti prin Primar împotriva Deciziei nr. 39/A din 13 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pe care o casează şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2014.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 2898/2014. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2900/2014. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
