ICCJ. Decizia nr. 2903/2014. Civil. Asigurări sociale. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2903/2014
Dosar nr. 2499/110/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 28 octombrie 2014
Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:
Prin decizia nr. 99/A din 19 mai 2014, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul B.I.C. împotriva sentinţei civile nr. 1700 din 02 decembrie 2013 a Tribunalului Bacău, decizie definitivă.
Împotriva acestei hotărâri definitive a declarat recurs reclamantul B.I.C., ce a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 04 august 2014 şi înaintat de această din urmă instanţă, la data de 11 septembrie 2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre soluţionare.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 18 septembrie 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.
Completul de filtru C2, la data de 23 septembrie 2014, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Potrivit dovezilor din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat recurentului reclamant şi intimaţilor-pârâţi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Interne.
Intimatul Ministerul Afacerilor Interne a depus punct de vedere asupra raportului în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., în cuprinsul căruia a indicat că decizia nr. 99/A din 19 mai 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, este definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. ,,hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs sunt hotărâri defintive”.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluţionarea căii de atac.
S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 28 octombrie 2014, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., fără citarea părţilor.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 99 din 19 mai 2014, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul B.I.C. împotriva sentinţei civile nr. 1700 din 02 decembrie 2013 a Tribunalului Bacău în contradictoriu cu intimatele-pârâte Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne Bucureşti.
Decizia menţionată a fost pronunţată în soluţionarea unui apel într-o cauză având ca obiect acordarea diferenţelor de pensie din perioada august 2007-martie 2008.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere.
În cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
În raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia nr. 99/A din 19 mai 2014 a Curţii de Apel Bacău, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă prin lege, cenzurii acestei căi de atac.
În consecinţă, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B.I.C. împotriva deciziei nr. 99/A din 19 mai 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2901/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 2909/2014. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
