ICCJ. Decizia nr. 3204/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3204/2014
Dosar nr. 1151/83/2012
Şedinţa publică din 18 noiembrie 2014
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 615/LMA din 4 aprilie 2012, Tribunalul Satu Mare a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Consiliul local al municipiului Satu Mare şi Primarul municipiului Satu Mare; a respins acţiunea formulată de reclamantul S.L.I. Satu Mare.
În contradictoriu cu pârâţii Colegiul tehnic "T.V." Satu Mare, Consiliul local al municipiului Satu Mare, Primarul municipiului Satu Mare şi Unitatea administrativ-teritorială Satu Mare, având ca obiect obligarea pârâţilor la plata premiului anual (al 13-lea salariu) pe anul 2010, actualizat în funcţie de coeficientul de inflaţie.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, pentru perioada de referinţă dreptul salarial pretins era reglementat prin dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 330/2009 şi că la scadenţa dreptului în discuţie a intrat în vigoare Legea nr. 285/2010, care prin art. 8 prevede: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."
Instanţa de fond a constatat că această din urmă normă juridică nu neagă dreptul la obţinerea premiului anual pentru anul 2010, ci semnifică o divizare a întinderii dreptului în 12 unităţi corespunzătoare celor 12 salarii ce urmează a fi încasate în anul 2011 şi o eşalonare a plăţii lui pe durata întregului an 2011, de vreme ce trebuia avut în vedere ia stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011.
Prin urmare, prima instanţă a apreciat că dreptul pretins a fost realizat în cursul anului 2011 şi că, în aceste condiţii, nu se poate reţine un refuz la plată din partea pârâtei.
Prin Decizia nr. 410-R din 24 ianuarie 2013, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul S.L.I. Satu Mare împotriva Sentinţei nr. 615/2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare.
Împotriva acestei decizii a formulat un nou recurs reclamanta S.L.I. Satu Mare, solicitând, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost formulată.
La termenul din data de 1 octombrie 2013, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu s-au prezentat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea în lipsă.
La termenul din data de 18 noiembrie 2014, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea discutării;perimării cererii de recurs, având în vedere că termenul de perimare s-a împlinit la data de 1 octombrie 2014,
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.
Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.
Ca urmare, perimarea operează cu condiţia ca, timp de un an să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligenţă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
În speţă, părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din data de 1 octombrie 2013, stabilit pentru soluţionarea recursului şi, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă.
În raport de aceste considerente şi având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecăţii pricinii, timp în care nici una dintre părţile litigante nu a solicitat continuarea judecăţii recursului şi că în această perioadă nu a intervenit nicio cauza de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul S.L.I. Satu Mare împotriva Deciziei nr. 410-R din data de 24 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2014.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 3203/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3213/2014. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
