ICCJ. Decizia nr. 339/2014. Civil. Fond funciar. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 339/2014
Dosar nr. 497/95/2013
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia în anulare adresată Tribunalului Gorj la data de 14 ianuarie 2013 contestatoarele D.A., A.E., T.I., M.A. şi S.I. au solicitat să fie anulată decizia civilă nr. 83 din 17 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 4751/317/2010 şi să se dispună obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar A. să le retrocedeze în indiviziune suprafaţa de 20,04 ha teren forestier pe vechile amplasamente deţinute de autorul lor, A.D.; de asemenea, să se dispună obligarea comisiilor de fond funciar la furnizarea către contestatoare a informaţiilor oficiale, complete şi concludente despre vechile amplasamente ale autorului menţionat, să se dispună rectificările aferente în cartea funciară pentru diferenţa de aproximativ 20,4 ha teren forestier şi, totodată, intimaţii reclamanţi să fie obligaţi la predarea terenurilor de 6,68 ha pădure propriu-zisă, care le-a fost acordată prin decizia contestată.
Prin decizia nr. 516 din 25 februarie 2013 pronunţata de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 497/95/2013, a fost respinsă contestaţia în anulare formulată de contestatoarele D.A., A.E., T.I., M.A. şi S.I., împotriva deciziei civile nr. 83 din 17 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 4751/317/2010.
Au fost obligate contestatoarele D.A., A.E., T.I., M.A. şi S.I. la 600 RON cheltuieli de judecată către intimaţii reclamanţi D.A.T., A.D., R.A.E. şi D.A.M.
Împotriva acestei deciziei au declarat recurs A.E., D.A., T.I., M.A. şi S.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 6425 din 12 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de contestatoarele interveniente D.A., A.E., T.I., M.A. şi S.I. împotriva deciziei nr. 516 din 25 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 497/95/2013.
Ulterior, împotriva acestei ultime decizii, contestatoarele A.E., D.A., T.I., M.A., S.I. au formulat prezentul recurs care a fost înregistrat la data de 17 iulie 2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, sub nr. 497/95/2013.
Contestatoarele au solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei amintite şi reţinerea spre judecare, administrarea legală a tuturor probelor existente la dosar în interconexiunea lor, a documentele analizate şi a celor solicitate în contestaţia în anulare, reluând întregul istoric al litigiului.
În cereri sucesive, depuse la dosar, recurentele M.A., A.E., T.I. şi S.I., au aderat la recursul declarat de recurenta D.A.
Recurentele au depus la dosar completare la motivele de recurs, iar recurenta T.I. a solicitat a depus cerere prin care a solicitat rectificarea calităţii sale procesuale, în sensul de a fi trecută în calitate de recurentă-contestatoare, iar nu recurentă.
La 17 decembrie 2013, în termen legal, au depus întâmpinare intimaţii D.A.T., A.D., R.A.E. şi D.A.M., prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, motivată de faptul că această cale de atac este exercitată împotriva unei hotărâri ce nu mai poate fi atacată cu recurs, fiind un recurs la recurs.
Înalta Curte urmează a dispune rectificarea citativului, în sensul că toate recurentele au calitatea de recurente-contestatoare, având în vedere faptul că, potrivit declaraţiei de recurs, aflată la dosarul de faţă, calea de atac a fost exercitată de către D.A., în nume propriu şi pentru toate contestatoarele, celelalte recurente-contestatoare ratificând recursul prin cereri succesive depuse la dosar prin care au arătat că îşi însuşesc calea de atac declarată în numele lor de către D.A.
Înalta Curte, la termenul din 31 ianuarie 2014, a rămas în pronunţare asupra excepţiei, inadmisibilităţu recursului, invocată prin întâmpinare, pe care o va analiza cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., pe care o va admite, pentru considerentele care succed;
Împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.
Potrivit dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională; pe de altă parte, conform art. 319 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată asupra contestaţiei în anulare este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea atacată, iar potrivit art. 377 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile date în recurs sunt irevocabile.
Faţă de aceste dispoziţii, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanţe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefund susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
În speţă, decizia atacată este o hotărâre pronunţată în soluţionarea unui recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel încât nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 299 C. proc. civ.
Această concluzie derivă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac, care se epuizează chiar prin exercitarea lui, ceea ce presupune că o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac, iar recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Întrucât hotărârea ce face obiectul recursului cu care Înalta Curte a fost învestită este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., fiind pronunţată de o instanţă de recurs, recursul declarat împotriva ei este inadmisibil, urmând a fi respins în consecinţă, în baza art. 312 alin. (1) raportat la art. 299 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarele D.A., M.A., A.E., T.I. şi S.I. împotriva deciziei nr. 6425 din 12 iunie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Obligă pe recurentele-contestatoare la cheltuieli de judecată în cuantum de 1.200 RON către intimaţii D.A.T., A.D., R.A.E. şi D.A.M.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 336/2014. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 340/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
