ICCJ. Decizia nr. 3495/2014. Civil. Recalculare pensie. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE 0E CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3495/2014
Dosar nr. 3228/87/2013
Şedinţa publică din 5 decembrie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecata înregistrată Ia data de 31 iulie 2013 pe rolul Tribunalului Teleorman reclamantul A.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Teleorman ca prin hotărârea ce se va pronunţa aceasta să fie obligată să aplice dispoziţiile art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 cu privire la calculul pensiei sale.
Prin sentinţa nr. 2671 din 23 octombrie 2013 Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ fiscal, complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale a admis acţiunea şi a obligat pe pârâtă la revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantului stabilite prin decizia nr. 173168 din 10 decembrie 2012.
Prin decizia nr. 743 din 16 mai 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis apelul pârâtei declarat împotriva acestei sentinţe, pe care a schimbat-o în sensul că a respins acţiunea ca neîntemeiată.
La data de 31 iulie 2014 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, recursul formulat de reclamantul A.G. împotriva deciziei civile nr. 743 din 16 mai 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vii-a civilă şi pentru cauze privind conilicte de muncă şi asigurări sociale.
La data de 30 septembrie 2014 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
S-a arătat că cererea cuprinde datele de identificare ale recurentului şi ale intimatei, indicarea hotărârii atacate şi este semnată de recurentul-reclamant.
Aceasta este intitulată „recurs în interesul legii" şi nu cuprinde numele, prenumele şi domiciliul avocatului care formulează cererea de recurs, aceasta fiind formulată personal de recurent; nu au fost anexate dovezi în sensul că sunt aplicabile dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a 2-a C. proc. civ.
S-a mai constatat că cererea de recurs a fost depusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu încălcarea dispoziţiilor art. 490 C. proc. civ., care prevăd că, sub sancţiunea nulităţii, recursul şi, dacă este cazul, motivele de casare, se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) şi art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010.
Criticile pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
Nu au fost găsite motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
Completul de judecată a luat act de conţinutul raportului la data de 1 octombrie 2014, dispunând comunicarea acestuia părţilor, cu menţiunea că în termen de 10 zile de la comunicare, acestea pot formula punct de vedere.
Conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare raportul a fost comunicat la data de 2 octombrie 2014, fiind primit la data de 8 octombrie 2014 de către Casa Judeţeană de Pensii Teleorman şi la data de 9 octombrie 2014 de către A.G.
Părţile nu au formulat punct de vedere cu privire la raportul întocmit în cauză cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului.
Examinând cu prioritate îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate, Înalta Curte reţine că recursul este inadmisibil şi îl va respinge pentru considerentele ce succed;
Faţă de natura pretenţiei deduse judecăţii, se reţine că aceasta se circumscrie litigiilor de asigurări sociale, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. XVII! alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şî pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., care stipulează că în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale. De asemenea, în aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunţate de instanţele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Coroborând dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, cu cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile având ca obiect cereri în materie de asigurări sociale, rezultă că decizia civilă nr. 743 din 16 mai 2014, pronunţat[ de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, nu este susceptibilă de recurs. Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul A.G. împotriva deciziei civile nr. 743 din 16 mai 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Teleorman cu sediul în municipiul Alexandria, jud.Teleorman.
Decizia nu este supusă nieiunei căi de atac şi se comunică părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3494/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3496/2014. Civil. Fond funciar. Recurs → |
|---|
