ICCJ. Decizia nr. 3520/2014. Civil. Anulare act. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CÎVILĂ
Decizia nr. 3520/2014
Dosar nr. 324/44/2014
Şedinţa publică de la 11 noiembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 129 din 12 martie 2014 Curtea de Apel Galaţi a respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul M.V. împotriva Deciziei civile nr. 961 din 26 noiembrie 2013 a Tribunalul Vrancea.
S-a reţinut în motivare deciziei că prin Decizia civilă nr. 961 din 26 noiembrie 2013 a Tribunalului Vrancea, împotriva căreia a fost declarat prezentul recurs, a fost soluţionată o contestaţie în anulare promovată de acelaşi petent împotriva Deciziei civile nr. 1039 din 6 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Vrancea, în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată.
S-a constatat că Decizia civilă nr. 961 din 26 noiembrie 2013 a Tribunalului Vrancea prin care s-a pronunţat respingerea contestaţiei în anulare este irevocabilă astfel că nu mai poate fi atacată în recurs.
Împotriva Deciziei civile nr. 129/R din 12 martie 2014 M.V. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Curtea de Apel Galaţi a invocat din oficiu la termenul din 14 mai 2014 excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire întrucât decizia civilă împotriva căreia a fost formulată nu evocă fondul.
Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, prin Decizia nr. 234 din 14 mai 2014, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire reţinând în esenţă că în speţă prin Decizia civilă 129/R din 12 martie 2014 a Curţii de Apel Galaţi a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul M.V. împotriva Deciziei civile nr. 961 din 26 noiembrie 2013 a Tribunalului Vrancea prin care s-a respins contestaţia în anulare formulată împotriva Deciziei civile 1039 din 6 noiembrie 2011 a aceleiaşi instanţe, astfel că hotărârea instanţei de recurs împotriva căreia se formulează prezenta cerere de revizuire nu evocă fondul condiţie esenţială prevăzută de art. 322 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul M.V. solicitând admiterea acestuia.
Recursul este inadmisibil.
Din economia dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ., reiese faptul că pot forma obiect al recursului hotărârile pronunţate în apel, precum şi cele pronunţate în primă instanţă şi nesupuse apelului şi hotărârile organelor cu activitate jurisdicţională.
Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă cu claritate că hotărârile irevocabile nu pot fi atacate cu recurs, pentru că ar însemna să se adauge o nouă cale extraordinară de atac în afara celor expres prevăzute de codul de procedură civilă, ceea ce nu este admisibil.
Dreptul de acces la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie trebuie raportat la alte norme constituţionale, respectiv la art. 126 alin. (2) şi art. 129 care prevăd că procedura de judecată este prevăzută de lege şi că împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Concluzionând, instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre irevocabilă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege. Jurisprudenţa europeană este relevantă în acest sens:
- Hotărârea din 8 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea Europeană în cauza Rada împotriva României (parag. 34) în care instanţa europeană reaminteşte că principiul siguranţei raporturilor juridice impune ca soluţia definitivă pronunţată de instanţe să nu mai fie rejudecată, astfel că nicio parte nu este autorizată să atace o hotărâre irevocabilă numai cu scopul de a obţine reexaminarea cauzei şi o nouă hotărâre.
- Cauza Brumărescu împotriva României (hotărârea din 30 septembrie 1999) şi cauza Riabylch împotriva Rusiei, în care se arată că nu trebuie analizat controlul judecătoresc ca un un apel mascat şi simplul fapt că ar exista două puncte de vedere asupra unei probleme nu este un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză.
În prezenta cauză recurentul a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 234 din 14 mai 2014 a Curţii de Apel Galaţi prin care i s-a respins cererea de revizuire a Deciziei irevocabile nr. 129/R din 12 martie 2014 prin care a fost respins ca inadmisibil un recurs promovat de aceeaşi parte.
Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ. hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Având în vedere că revizuentul a atacat o decizie irevocabilă, în temeiul dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ. şi ale art. 328 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul M.V. împotriva Deciziei nr. 234 din 14 mai 2014 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 11 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3519/2014. Civil. Acţiune în anulare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3522/2014. Civil. Acţiune în constatare.... → |
|---|
