ICCJ. Decizia nr. 384/2014. Civil. Pretenţii. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Decizia nr. 384/2014

Dosar nr. 40707/3/2006

Şedinţa publică de la 5 februarie 2014

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa comercială nr. 8183 din 08 iulie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, în Dosarul nr. 40707/3/2006, a fost admisă acţiunea precizată şi formulată de reclamantul Municipiul Bucureşti prin Primar General, în contradictoriu cu pârâta U.C.E.C.O.M. A.N.C.M. şi, în consecinţă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 2.798.450,94 dolari SUA, echivalentul în lei din data efectuării plăţii, reprezentând cota parte datorată din valoarea lucrărilor de construcţie cu o altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. a declarat apel, care, prin Decizia comercială nr. 525 din 22 decembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, a fost admis. A fost schimbată în tot sentinţa apelată, în sensul că a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de apelantă, cu consecinţa respingerii acţiunii pentru acest motiv.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat la data de 27 septembrie 2011 Decizia civilă nr. 2808 prin care a admis recursul declarat de recurentul Municipiul Bucureşti împotriva Deciziei nr. 525 din 22 decembrie 2010, a casat hotărârea instanţei de apel şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, reţinând în considerente că nu este prescris dreptul material la acţiune.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, sub nr. de Dosar 40707/3/2006.

Prin Decizia civilă nr. 415 din 1 noiembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, în Dosarul nr. 40707/3/2006, a fost respinsă cererea intimatului-reclamant Municipiul bucureşti prin Primar, de majorare a pretenţiilor în apel, ca inadmisibilă, şi a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M., împotriva sentinţei comerciale nr. 8183 din 08 iulie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, în Dosarul nr. 40707/3/2006. A fost obligată apelanta la plata către intimat a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În termen legal, împotriva acestei decizii, pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. Bucureşti a declarat recurs, invocând, în drept, dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.

Intimatul-reclamant Municipiul Bucureşti prin Primar nu a formulat întâmpinare.

Cum problema timbrajului este prioritară oricăror excepţii, cereri sau motive de casare, Înalta Curte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi completată, şi la dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora „la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de recurs şi a reţinut:

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate, atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii", iar conform dispoziţiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite şi înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. în cazul nerespectării dispoziţiilor prezentei ordonanţe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru".

Recurenta - pârâtă U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. Bucureşti a fost legal citată pentru termenul de astăzi, 5 februarie 2014, cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 48.789,63lei şi 5 lei timbru judiciar (fila 13 dosar recurs), dar aceasta, în mod nejustificat, nu şi-a îndeplinit obligaţia legală a timbrării recursului.

Constatând că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 5 februarie 2014, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 şi va anula recursul declarat de pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. Bucureşti, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta U.N.C.M. - U.C.E.C.O.M. Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 415 din 1 noiembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi-5 februarie 2014.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 384/2014. Civil. Pretenţii. Recurs