ICCJ. Decizia nr. 440/2014. Civil. Strămutare. Contestaţie în anulare - Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 440/2014
Dosar nr. 263/1/2014
Şedinţa publică din 11 februarie 2014
Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 5742 din 10 decembrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.C. împotriva încheierii nr. 4324 din data de 08 octombrie 2013 a instanţei supreme, pronunţată în Dosarul nr. 4281/1/2013.
Pentru a decide astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a reţinut următoarele:
La data de 04 noiembrie 2013, M.C. a formulat contestaţie în anulare împotriva încheierii nr. 4324 din 08 octombrie 2013 pronunţată de aceeaşi instanţă, încheiere prin care a fost respinsă cererea de strămutare ce a formulat obiectul Dosarului nr. 3580/40/2013 al Tribunalului Botoşani.
Instanţa supremă şi-a motivat soluţia de respingere a contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă, în raport de dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora „hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi nu este supusă niciunei căi de atac”, aşa încât s-a reţinut că încheierea prin care instanţa s-a pronunţat asupra strămutării nu este supusă controlului judiciar.
Împotriva deciziei nr. 5742 din 10 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 5264/1/2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, contestatorul M.C. a formulat o altă contestaţie în anulare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că este inadmisibilă contestaţia în anulare şi urmează a fi respinsă, pentru considerentele ce succed:
Contestaţia în anulare este reglementată de legiuitor, ca o cale extraordinară de atac de retractare deschisă părţii care o invocă, strict pentru motivele prevăzute de dispoziţiile art. 317 pct. 1 şi 2 (pentru nelegala citare şi încălcarea dispoziţiilor de ordine publică referitoare la competenţă), precum şi pentru motivele determinate de prevederile art. 318 (atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare).
Soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare (prin decizia nr. 5742 din 10 decembrie 2013) nu este susceptibilă de exercitare unei alte contestaţii în anulare împotriva unei hotărâri prin care instanţa a reţinut că această cale de atac de retractare nu poate fi exercitată, deoarece strămutarea nu este supusă niciunei căi de atac.
Nu este îndeplinită nici condiţia de admisibilitate prevăzută de contestaţia în anulare specială, întrucât hotărârea atacată în speţă, în prezenta contestaţie este decizia nr. 5724/2013 care nu a fost pronunţată de Înalta Curte, ca instanţă de recurs.
Dacă strămutarea ar fi fost susceptibilă de a fi atacată cu recurs (situaţie care în realitate nu există), abia atunci ar fi putut fi îndeplinită, condiţia de admisibilitate a contestaţiei în anulare specială. Or, această situaţie nu se regăseste în realitate, deoarece voinţa legiuitorului a fost expresă, şi anume aceea de a înlătura de la exerciţiul căilor de atac atât ordinare, cât şi extraordinare încheierea pronunţată asupra strămutării.
Aşa fiind, inadmisibilitatea unei contestaţii în anulare înlătură de la exerciţiul aceleiaşi căi de atac, o nouă contestaţie în anulare, iar acest raţionament respectă, pe de o parte principiul unicităţii exercitării căilor de atac, iar pe de altă parte, pe acela al legalităţii căilor de atac, neputând fi exercitate decât căile de atac expres prevăzute de legiuitor.
În speţă, nu se identifică motivele contestaţiei în anulare de drept comun [art. 317 alin. (1)] şi nici cele care reglementează contestaţia în anulare specială (art. 318) din C. proc. civ. din 1865.
Aşadar, exercitarea unei contestaţii în anulare împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, aceeaşi cale de atac nu este admisibilă, astfel că Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia de anulare formulată de M.C. împotriva deciziei nr. 5742 din 10 decembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 439/2014. Civil. Cerere de ajutor public... | ICCJ. Decizia nr. 448/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
---|