ICCJ. Decizia nr. 5569/2013. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5569/2013
Dosar nr. 9255/1/2011
Şedinţa publică de la 2 decembrie 2013
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
La data de 6 aprilie 2010, reclamanţii (revizuenţii/) P.F., B.S., N.G., C.D., P.E., P.M., T.C. au chemat în judecată Primăria municipiului Târgovişte, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei să-i restituie etajul imobilului situat în strada R., împreună cu terenul aferent de 136,66 mp, precum şi despăgubiri băneşti în sumă de 150 euro/lunar pentru bunurile care au fost folosite începând cu anul 2000, în scop comercial de numitul C.T.
Învestit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Dâmboviţa, prin Sentinţa civilă nr. 1292 din 29 iulie 2010 a respins acţiunea, ca nefondată, motivat de faptul că cererea formulată de către reclamanţi a făcut obiectul unei alte judecăţi, soluţionată în mod irevocabil în defavoarea acestora.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie prin Decizia nr. 248 din 24 noiembrie 2010 a respins, ca nefondat, apelul reclamanţilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă prin Decizia nr. 7275 din 19 octombrie 2011 a respins, ca nefondat, recursul reclamanţilor împotriva deciziei instanţei de apel.
Nemulţumiţi de această soluţie procesuală, reclamanţii P.F., B.S., N.G., C.D., P.E., P.M., T.C. au formulat cerere de revizuire a ei în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Învestită cu soluţionarea acestei căi de atac de retractare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la termenul de judecată din data de 1 octombrie 2012 a suspendat, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecarea cauzei, pentru lipsa părţilor.
Cauza a stat în nelucrare până la data 16 octombrie 2013, când instanţa a dispus, din oficiu, repunerea pe rol în vederea discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 2 decembrie 2013.
La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare pe excepţia de perimare, ce se impune a fi admisă pentru următoarele motive:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţii.
Astfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţii, care nu a acţionat în acest scop, deşi avea posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 1 octombrie 2012, părţile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii cererii de revizuire.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 1 octombrie 2013, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., nici una din părţi nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiaşi text de lege perimarea operează de drept şi că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ. ea se poate constata şi din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 7275 din 19 octombrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de revizuenţii P.F., B.S., N.G., C.D., P.E., P.M., T.C.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5568/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5570/2013. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
