ICCJ. Decizia nr. 740/2014. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 740/2014
Dosar nr. 4739/1/2013
Şedinţa publică din 4 martie 2014
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3105 din data de 4 iunie 2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul S.V. împotriva Deciziei nr. 716/CM din data de 15 octombrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.
În motivare, instanţa a reţinut că potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot constitui obiect al recursului, "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională" iar în speţă, prin hotărârea atacată cu recurs, Curtea de Apel Constanţa a soluţionat un alt recurs declarat de reclamantul S.V. împotriva Sentinţei civile nr. 4688 din 21 septembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa.
În consecinţă, s-a statuat că nu poate fi admisibil recursul declarat de reclamant împotriva deciziei irevocabile a Curţii de Apel Constanţa, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, atâta timp cât unul din principiile de drept procesual priveşte unicitatea dreptului de a folosi calea de atac.
Împotriva acestei din urmă decizii, S.V. a exercitat calea de atac a revizuirii, aşa cum a precizat la termenul de judecată din 4 martie 2014.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul S.V. a adus critici legate de fondul cauzei.
Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive numai în cazurile strict determinate de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ., se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă aceasta a rămas definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, sau dacă a fost dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Din textul citat rezultă că, pentru hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe de recurs, legiuitorul a impus o condiţie specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei.
O instanţă de recurs evocă fondul cauzei atunci când rejudecă fondul după casare/modificare.
În speţă, prin decizia a cărei revizuire se solicită, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant, astfel că cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât, prin soluţia dată, instanţa nu a pronunţat ea însăşi o hotărâre asupra fondului pricinii.
Aşa fiind, se constată că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire impusă de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ. şi anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situaţie în raport de care analizarea altor condiţii specifice reglementate de cazurile de revizuire devine inutilă.
Faţă de considerentele expuse, cererea de revizuire formulată de revizuentul S.V. este inadmisibilă şi se va respinge în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul S.V. împotriva Deciziei nr. 3105 din data de 4 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 9775/118/2011.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2014.
Procesat de GGC - NN
← ICCJ. Decizia nr. 738/2014. Civil. Drept de autor şi drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 741/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|