ICCJ. Decizia nr. 141/2015. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 141/2015
Dosar nr. 52899/299/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 16 ianuarie 2015
Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărneşti în data de 17 septembrie 2014, SCPEJ „Ţ.C.O. şi B.O.M." a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru persoane fizice din 25 martie 2008 prin care, în sarcina debitorului cu sediul indicat a fi în localitatea Zărneşti, jud. Braşov, a fost stabilită obligaţia de plată a unor sume de bani.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 622 şi urm. C. proc. civ.
Cererea a fost legal timbrată.
Prin încheierea de şedinţă nr. 640 din 25 septembrie 2014 Judecătoria Zărneşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti reţinând, în esenţă, efectele Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014 a Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ., ca şi aplicabilitatea art. 107 C. proc. civ., precum şi faptul că domiciliul debitorului este situat în Bucureşti, str. L., sector 1.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti în data de 01 noiembrie 2014, sub nr. 52899/299/2014.
Prin sentinţa civilă nr. 19427 din 07 noiembrie 2014, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Zărneşti. În baza art. 133 pct. 2 C. proc. civ., a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a reţinut la rândul său, că data sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executare silită este 10 septembrie 2014, conform încheierii emisă de SCPEJ „Ţ.C.O. şi B.O.M." în dosarul de executare silită nr. 634/2014, iar data depunerii cererii de încuviinţare a executării la Judecătoria Zărneşti este 17 septembrie 2014.
Prin Decizia nr. 348/2014, publicată în M. Of. din data de 16 iulie 2014, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional textul art. 650 alin. (1) C. proc. civ., această decizie producând efecte general obligatorii „numai pentru viitor" [art. 147 alin. (4) din Constituţie].
Dacă instanţa de executare a fost sesizată cu cererea de încuviinţare a executării silite anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în M. Of., competenţa acestei instanţe este legal dobândită, potrivit vechii reglementări, nu doar pentru această cerere a cărei admitere constituie o premisă esenţială a executării silite înseşi şi, ca atare, constituie mai mult decât un simplu incident, ci şi pentru orice altă cerere ulterioară, formulată în cadrul şi în legătură cu executarea silită.
În caz contrar, dacă instanţa de executare a fost sesizată cu cererea de încuviinţare a executării silite ulterior publicării deciziei Curţii Constituţionale, în absenţa normei speciale [art. 650 alin. (1) C. proc. civ.], prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin. (3) C. proc. civ., devine aplicabilă norma generală de competenţă teritorială instituită de art. 107 C. proc. civ., conform căreia competenţa revine instanţei de la domiciliul sau sediul debitorului, ca o transpunere în plan execuţional a acestei norme de drept comun.
Instanţa a mai reţinut că cererea de încuviinţare a executării este formulată împotriva debitorului Ş.D. care are domiciliul în localitatea Râşnov, str. G., jud. Braşov. Or, în raport de prevederile art. 112 alin. (1) teza I C. proc. civ., Judecătoria Zărneşti era ea însăşi competentă, neputându-şi declina competenţa, aceasta fiind instanţa sesizată cu cererea de încuviinţare a executării silite şi instanţa competentă în raport de domiciliul debitorului.
Analizând conflictul negativ de competenţă în condiţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti având în vedere următoarele considerente:
Aşa cum corect au reţinut cele două instanţe, cererea de încuviinţare a executării silite a fost formulată de executorul judecătoresc şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărneşti Ia data de 17 septembrie 2014, ulterior publicării Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014 a Curţii Constituţionale în M. Of. nr. 529/16.07.2014, prin care dispoziţiile art. 650 C. proc. civ. au fost declarate neconstituţionale, astfel că, în mod corect ambele instanţe au reţinut că această normă nu mai poate fi considerată aplicabilă în vederea determinării competenţei teritoriale pentru soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite.
În absenţa unor dispoziţii speciale cu privire la competenţa teritorială a instanţei învestite cu cererea de încuviinţare a executării silite, pentru cererile formulate în intervalul 17 iunie 2014 (data publicării Deciziei nr. 348/2014 a Curţii Constituţionale) - 19 octombrie 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 138/2034), aceasta urmează a fi determinată potrivit regulilor prevăzute de C. proc. civ. pentru procedura necontencioasă judiciară, respectiv de art. 528 C. proc. civ.
Astfel cum rezultă din art. 528 alin. (2) C. proc. civ. dacă cererea necontencioasă nu este în legătură cu o cauză în curs de soluţionare, „competenţa instanţei şi soluţionarea incidentelor privind competenţa sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile corttendoase", devenind, astfel, aplicabilă norma generală de competenţă teritorială instituită de art. 107 C. proc. civ., conform căreia competenţa revine instanţei de la domiciliul sau sediul debitorului.
Potrivit înscrisurilor anexate cererii de încuviinţare a executării silite, rezultă că debitorul S.D. avea domiciliul în Râşnov, jud. Braşov, însă, conform copiei de pe cartea de identitate a acestuia, aflată la dosarul Judecătoriei Zărneşti, valabilitatea actului expirase în data de 28 mai 2012, motiv pentru care Judecătoria Zărneşti, în temeiul art. 529 alin. (1) coroborat cu art. 154 alin. (8) C. proc. civ., a procedat la verificarea datelor debitorului înregistrate la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, de unde a reieşit că domiciliul actual al debitorului este situat, din 8 august 2013, în Bucureşti, str. L., sector 1 (adresa ataşată pe partea interioară a ultimei coperte a dosarului instanţei).
Prin urmare, având în vedere aceste menţiuni din cuprinsul evidenţelor oficiale, în aplicarea dispoziţiilor art. 528 alin. (2) C. proc. civ. raportate la art. 107 C. proc. civ., ţinând cont că stabilirea competenţei instanţei de executare se face prin raportare la domiciliul sau sediul debitorului la data sesizării instanţei de executare (17 septembrie 2014), dată la care domiciliul debitorului este situat în Bucureşti, str. L., sector 3, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, instanţă în circumscripţia căreia se află domiciliul actual al debitorului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 140/2015. Civil. Conflict de muncă. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 148/2015. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
