ICCJ. Decizia nr. 1554/2015. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şi JUSTIŢIE
SECŢIA l CIVILĂ
Decizia ar. 1554/2015
Dosar nr. 1058/3/2011*
Şedinţa publică din 10 iunie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 6 ianuarie 2011 sub nr. 1058/3/2011 reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, obligarea acesteia la restituirea sumei rezultate ca urmare a erorilor înregistrate de pârâtă în evaluarea pensiei reclamantului, de 15.217 lei, să respecte legislaţia în vigoare, prin stabilirea şi preluarea în calcului punctajului mediu anual, ca urmare a contribuţiei pentru asigurări sociale în perioada când a funcţionat cu "jumătate de normă" la U.T.C.
Prin sentinţa nr. 9658 din 3 noiembrie 2011 Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă în parte acţiunea, s-a stabilit în sarcina pârâtei obligaţia de a emite o nouă decizie de recalculare a pensiei reclamantului, începând cu dala de 01 aprilie 2010, cu luarea în considerare şi a veniturilor atestate de adeverinţa din 15 decembrie 2010 emisă de U.T.C. Bucureşti, precum şi de a plăti reclamantului diferenţele de drepturi de pensie pe perioada 01 aprilie 2010 la zi, celelalte cereri fiind respinse ca neîntemeiate.
Sentinţa a fost casată prin Decizia nr. 845/R din 22 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Prin sentinţa nr. 3011 din 13 martie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşii. secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1058/3/A/2011*, a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în privinţa cererii de plată a diferenţelor de drepturi de pensie pentru perioada 01 august 2004 - 01 septembrie 2005 şi, în consecinţă, a fost respinsa cererea cu acest obiect; a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul B.I., de obligare a pârâtei la plata diferenţei dintre pensia cuvenită, aferentă punctajului mediu anual de 3,74566, stabilit prin Decizia nr. 133591 din 14 iulie 2008, şi pensia încasată efectiv, pentru perioada 01 septembrie 2005-01 mai 2007.
Prin Decizia nr. 84 clin 9 ianuarie 2015 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a constatat nul recursul declarat de reclamantul B.I. împotriva sentinţei su s-menţionate, reţinând că acesta nu a motivat calea de atac în termenul prevăzut de lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, nemolivat, reclamantul B.I., solicitând acordarea drepturilor legale.
Examinând recursul în raport de excepţia de inadmisibiliiate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele:
Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi, în final, remedierea erorilor săvârşite, constituind astfel pentru părţi o garanţie a respectării drepturilor lor fundamentale.
Rezultă că împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc. în mod nedefinit, judecata unui proces.
Recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă şi nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului dedus judecăţii.
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ. „hotărârile date tară drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe jurisdicţionale sunt supuse recursului", iar potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 din acelaşi cod „sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".
Prin coroborarea textelor legale anterior citate, rezultă că pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, în condiţiile prevăzute de lege.
Faţă de aceste dispoziţii, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile, a unei instanţe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre ne fiind susceptibilă de a mai fi supusă acestei căi de atac.
O asemenea concluzie derivă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac, or, cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cauză.
În speţă, Decizia nr. 84 din 9 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, împotriva, căreia reclamantul B.I. a declarat prezentul recurs, reprezintă o decizie prin care s-a soluţionat recursul formulat de acelaşi reclamant împotriva sentinţei nr. 3011 din 13 martie 2014 pronunţată în fond de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în cauza având ca obiect contestaţie decizie de pensionare, hotărâre irevocabilă şi, decî, nesusceptibilă de o asemenea cale de atac.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B.I. împotriva Deciziei nr. 84 din 9 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 1552/2015. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 1556/2015. Civil → |
---|