ICCJ. Decizia nr. 1584/2015. Civil

Decizii civile ICCJ 2015

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 1584/2015

Dosar nr. 7649/3/2008

Şedinţa publică din 02 iunie 2015

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 14 martie 2007, reclamantele D.A.C.D. şi l.A.V. au chemat în judecată pe pârâţii U.M., D.D. şi P.M. Bucureşti, prin P.G., şi au solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate că S. R. nu a avut niciodată un titlu valabil asupra imobilului situat în Bucureşti, str. Mircea Vulcănescu (fostă Ştefan Furtună, fostă General Anghelescu), sector 1, iar, în urma comparării titlului de proprietate al reclamantelor şi al pârâţilor, să fie obligaţi aceştia din urmă să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul sus-menţionat, compus din teren în suprafaţă de 251,58 mp. şi construcţie în suprafaţă de 164,23 mp., cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea reconvenţională formulată, pârâtul U.M. a solicitat ca, în eventualitatea în care cererea reclamantelor este admisă, acestea să fie obligate Ia plata contravalorii îmbunătăţirilor aduse imobilului pe perioada cât i-a avut în proprietate.

Ulterior, la data de 23 octombrie 2007, pârâtul-reclamant U.M. a precizat cererea reconvenţională, indicând îmbunătăţirile pe care le-a adus imobilului şi valoarea estimată a acestora.

Prin cererea de chemare în garanţie, pârâtul reclamant U. M. a solicitat obligarea chemaţilor în garanţie P.M. Bucureşti, prin P.G., SC R.V. SA şi S.R. prin M.E.F., la restituirea preţului actualizat şi la contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului de la data cumpărării şi până în prezent.

De asemenea, S.R. prin M.E.F. a formulat o cerere de chemare în garanţie a SC R.V. SA, solicitând ca, în măsura în care s-ar aprecia că are calitate procesuală în cauză, să fie obligată la restituirea comisionului de 1 % încasat de această societate la încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr. 805/112/1996.

Dosarul nr. 9154/3/2007

Primul ciclu procesual

Prin sentinţa civilă nr. 295 din 08 februarie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis acţiunea principală, a constatat nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului situat în Bucureşti, str. Mircea Vulcănescu, a obligat pe pârâţii U.M. şi D.D. să lase reclamantelor în deplină proprietate şi posesie imobilul sus-menţionat, a respins cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant U.M. şi a disjuns judecarea cererii de chemare în garanţie formulată în contradictoriu cu P.M. Bucureşti, prin P.G., SC R.V. SA şi S.R. prin M.E.F.

Urmare disjungerii acestei cererii de chemare în garanţie, s-a format dosarul cu nr. 7694/3/2008, a cărui judecată a fost suspendată la data de 13 aprilie 2010, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului cu nr. 9154/3/2007.

Prin decizia civilă nr. 622/ A din 09 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Ill-a civila, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de pârâţii U.M., D.D. şi P.M. Bucureşti prin P.G., precum şi de chematul în garanţie S.R. prin M.E.F.

Prin decizia civilă nr. 3824 din 17 iunie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de pârâtul M.B., prin P.G. şi de chematul în garanţie S.R. prin M.F.P. – D.G.F.B.; a admis recursul declarat de pârâtul U.M. împotriva aceleiaşi decizii; a casat în parte decizia şi a trimis cauza aceleiaşi curţi de apel pentru rejudecarea apelului declarat de U.M. împotriva sentinţei civile şi a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei.

Al doilea ciclu procesual

Prin decizia civilă nr. 738/ A din 15 decembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, în dosarul nr. 8864/2/2010 (1694/2010), a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul pârât U.M.

Prin decizia civilă nr. 8003 din 10 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul U.M. împotriva deciziei civile nr. 738/ A din 15 decembrie 2010, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a lll-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.

La data de 29 mai 2012, constatând soluţionarea irevocabilă a cauzei cu nr. 9154/3/2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a dispus repunerea pe rol a cauzei cu nr. 7649/3/2008, suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 244 alin. (1) pct. l C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 528 din 14 martie 2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P.M. Bucureşti şi SC R.V. SA, a respins cererea reclamantului U.M., în contradictoriu cu P. M.B. şi SC R.V. SA, ca fiind formulată împotriva unor persoane iară calitate procesuală pasivă, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul S.R. prin M.F.P.

A admis, în parte, cererea formulată de reclamantul U.M. în contradictoriu cu pârâtul S.R. prin M.F. P., a obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 42.160 euro în echivalent lei la data plăţii, reprezentând contravaloare îmbunătăţiri, a respins acţiunea pentru restul pretenţiilor ca neîntemeiată, a obligat S.R. prin M.F.P. să achite reclamantului suma de 36.475.115 Iei vechi (1.647,51 lei noi) actualizată cu indicele de inflaţie, reprezentând preţul achitat conform contractului de vânzare cumpărare nr. 805/112/1996, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematei în garanţie SC R.V. SA şi a respins cererea de chemare în garanţie formulată de M.F.P. în contradictoriu cu SC R.V. SA

În motivare, tribunalul a reţinut, asupra calităţii procesuale pasive în cererea principală privind restituirea preţului şi plata contravalorii despăgubirilor, formulată de reclamantul U.M. în contradictoriu cu S.R. prin M.F.P., P.M.B. şi SC R.V., incidenţa dispoziţiilor art. 48 şi ale art. 50 din Legea nr. 10/2001.

S-a arătat şi că, în condiţiile în care, pe de o parte, imobilul a fost preluat fără titlu valabil (aspect tranşat irevocabil prin sentinţa civilă nr. 295 din 08 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă), iar pe de altă parte, din probatoriul administrat nu rezultă că îmbunătăţirile necesare şi utile au fost făcute la cererea expresă sau cu acordul expres al locatorului, acesta, respectiv unitatea deţinătoare şi cu atât mai puţin mandatarul său, respectiv SC R.V. SA, nu pot fi considerate debitor al obligaţiei de restituire a despăgubirilor.

Tribunalul a apreciat că aspectul calităţii procesuale pasive a fost dezlegat în dosarul nr. 9154/3/2007, prin sentinţa civilă nr. 295 din 08 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, instanţa reţinând nu numai netemeinicia cererii în contradictoriu cu reclamantele (persoanele îndreptăţite conform art. 48 din lege, în forma actuală), dar şi lipsa calităţii procesuale pasive a acestora.

Asupra calităţii procesuale pasive în cererea de chemare în garanţie formulată de S.R. prin M.F. în contradictoriu cu SC R.V., tribunalul a arătat că obligaţia restituirii preţului (incluzând şi comisionul de 1 %) nu revine nici M.B. şi nici mandatarului acestuia la încheierea contractului de vânzare cumpărare, SC R.V. SA (aşa cum rezultă din economia dispoziţiilor legale mai sus enunţate), ci M.F.P. Ca atare, acesta nu se poate subroga în drepturile creditorului, neavând în acest sens deschisă calea acţiunii în regres pentru comisionul de 1 % împotriva vânzătorului şi/sau mandatarului acestuia.

Asupra cererii de restituire a preţului actualizat, tribunalul a reţinut că, faţă de situaţia de fapt reţinută, cererea reclamantului privind restituirea preţului achitat pentru imobil, este întemeiată, suma achitată urmând să fie actualizată prin aplicarea indicelui de inflaţie.

Asupra cererii privind plata de despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinţă prin îmbunătăţirile necesare şi utile, tribunalul a reţinut incidenţa art. 48 din Legea nr. 10/2001 şi a procedat la evaluarea acestora.

La stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantului pentru lucrările efectuate, nu a fost reţinută contravaloarea construcţiei anexă, respectiv suma de 36.783 iei (9.535 euro), ci, în urma expertizei efectuate, s-a reţinut suma de 42.160 euro.

Împotriva acestei sentinţe a declarai apel pârâtul S.R. prin M.F.P., formulând următoarele critici:

Cu privire la contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului, în mod greşit, instanţa de fond a apreciat că în cauza dedusă judecăţii are calitate procesuală pasivă S.R. prin M.F. P., stabilind în sarcina acestuia obligaţia de restituire a acesteia, în temeiul dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001.

În speţă, unitatea deţinătoare, respectiv P.M.B., este obligată să plătească îmbunătăţirile aduse imobilului întrucât a fost parte la încheierea contractului de închiriere, şi nu M.F.P., care este un terţ în acest raport juridic.

A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.R. prin M.F.P. şi cu privire la capătul de cerere privind restituirea preţului actualizat al apartamentului.

Pe plan procesual, calitate procesuală pasivă poate avea, într-o astfel de acţiune, doar unitatea administrativ-teritorială vânzătoare, în speţa M.B.

Prevederile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu sunt norme cu caracter procesual, prin care să se acorde calitate procesuală pasivă S.R. prin M.F.P.

Pentru a reţine opinia contrară, în sensul că, ex lege, s-a stabilit calitatea procesuală pasivă a S.R. prin M.F. P. în astfel de acţiuni în justiţie, reţinere bazată pe argumente juridice, ar însemna că, prin lege, s-ar realiza o novaţiune de debitor, conform art. 1128 pct. 2 C. civ.

Deposedarea pârâţilor reclamanţi de imobilul care face obiectul prezentului litigiu, în urma anularii contractului de vânzare-cumpărare printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, întruneşte condiţiile unei tulburări de drept prin fapta unui terţ, care este de natură să angajeze răspunderea contractuală pentru evicţiune totală a vânzătorului, respectiv M.B., faţă de pretenţiile privind restituirea preţului pentru imobilul în cauză.

Prin decizia nr. 89/ A din 24 februarie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a lll-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul pârâtului.

În motivare, instanţa a reţinut că cel chemat să răspundă în calitate de pârât, pentru despăgubirile reprezentând preţui actualizat al imobilului, este întradevăr, pârâtul M.F.P. şi nu partea contractantă, având în vedere derogările speciale prevăzute de art. 50 şi 50¹ din Legea 10/2001.

Curtea a constatat că, în cazul imobilelor preluate fără titlu valabil, cum este cazul în speţă, instituirea alternativă a debitorului acestei obligaţii de despăgubire, este detaliată prin art. 48.3 din H.G. nr. 250/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001. În cauză, neapelarea de către reclamant a sentinţei civile prin care s-a statuat lipsa calităţii procesuale a unităţii deţinătoare în privinţa acestui capăt de cerere, concomitent cu întrunirea sub acest aspect, a calităţii procesuale pasive a Statului, neapelare conjugată cu concluziile reclamantului eu prilejul dezbaterilor asupra cererii din faţa primei instanţe de judecată, consolidează în mod inechivoc, manifestarea opţiunii creditorului în sensul alegerii debitorului său în persoana apelantului prezent.

Nu s-a făcut dovada faptului că îmbunătăţirile necesare şi utile ar fi fost făcute la cererea expresă sau cu acordul expres al unităţii deţinătoare, pentru ca aceasta din urmă să dobândească invocata calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul S.R. prin M.F.P., întemeiat în drept pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prima critică se referă Ia greşita respingere a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a S.R., faţă de dispoziţiile art. 48 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001, precum şi faţă de împrejurarea că unitatea deţinătoare este obligată să plătească îmbunătăţirile aduse imobilului, fiind pane la încheierea contractului.

A susţinut că obligaţia de despăgubire revine statului sau unităţii deţinătoare, care, în speţă, este P.M.B.

A doua critică priveşte greşita respingere a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a S.R. prin M.F., cu privire la restituirea preţului actualizat al apartamentului, având în vedere principiul relativităţii efectelor contractului.

Printr-o a treia critică, pe fondul cauzei, pârâtul a arătat şi că greşit a fost admisă acţiunea, având în vedere art. 1337 C. civ., care instituie răspunderea vânzătorului pentru evicţiune totală sau parţială.

Analizând decizia recurată, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, legea nouă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute, modificate sau stinse după intrarea sa în vigoare, situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere, precum şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice anterior născute sau modificate,

În speţa de faţă, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul U.M. are ca obiect obligarea reclamantelor la plata preţului actualizat al imobilului şi la plata contravalorii îmbunătăţirilor aduse imobilului şi a fost înregistrată pe rolul instanţelor de judecată la data de 23 octombrie 2007.

Temeiul de drept al cererii a fost, pe lângă art. 51, şi art. 48 din Legea nr. 10/2001, varianta în vigoare la acea dată, care avea următorul conţinut:

„(1) Chiriaşii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinţă prin îmbunătăţirile necesare şi utile.

În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligaţia de despăgubire prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptăţite.

În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat Iară titlu valabil, obligaţia de despăgubire revine statului sau unităţii deţinătoare”.

Pe parcursul procesului, a fost disjunsă cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantul U.M., s-a format prezentul dosar, cu nr. 7694/3/2008, a cărui judecată a fost suspendată la data de 13 aprilie 2010, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului cu nr. 9154/3/2007.

Prin această hotărâre, tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P.M.B. şi SC R.V. SA, a respins cererea reclamantului U.M., în contradictoriu cu P.M.B. şi SC R.V. SA, ca fiind formulată împotriva unor persoane tară calitate procesuală pasivă, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul S.R. prin M.F.P. şi a admis. În parte cererea reclamantului, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematei în garanţie SC R.V. SA şi a respins cererea de chemare în garanţie formulată de M.F.P. în contradictoriu cu SC R.V. SA,

În motivare, instanţa a reţinut incidenţa art. 48 din Legea nr. 10/2001, varianta legii în vigoare la data formulării cererii reconvenţionale.

Procedând astfel, instanţa de fond a omis să aibă în vedere că la data de 29 mai 2012, care este data repunerii cauzei pe rol, art. 48 din Legea nr. 10/2001 suferise modificări, conţinutul acestuia fiind:

„(1) Chiriaşii au dreptul Ia despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinţă prin îmbunătăţirile necesare şi utile.

(2) Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligaţia despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptăţite”.

Aşadar, instanţa de fond avea obligaţia să verifice dacă există conflict real între cele două norme, adică dacă sunt îndeplinite cele două condiţii cumulative: să fie vorba de un act, fapt sau situaţie juridică, care a luat naştere sub imperiul vechii reglementări şi continuă să producă efecte şi după intrarea în vigoare a noii legi; şi cele două dispoziţii legale succesive să reglementeze diferit actul, faptul sau situaţia juridică respectivă.

După ce verifica îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii enunţate mai sus şi stabilea că se află în ipoteza unui conflict real între cele două acte normative, respectiv între diferitele forme ale aceluiaşi act normativ, ce reglementează în mod diferit aceeaşi situaţie juridică, instanţa de judecată urma să stabilească natura normei precum şi care variantă a legii se aplică, în concret, fa situaţia de fapt şi de drept dedusă judecăţii.

Clarificarea cadrului procesual prin punerea în discuţia părţilor a modificărilor legislative aduse temeiului de drept al cererii nu a avut loc nici în calea de atac a apelului, în considerentele deciziei recurate curtea de apei reţinând că pârâtul S.R. prin M.F.P. are calitate procesuală pasivă, faţă de prevederile art. 48 din Legea nr. 10/2001, varianta în vigoare ia data introducerii cererii.

Faţă de cefe arătate mai sus, Înalta Curte constată că este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., întrucât nu au fost puse în discuţia părţilor modificările legislative aduse temeiului de drept al cererii, ceea ce atrage nulitatea prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Aşadar, critica pârâtului S.R. prin M.F. P. pe acest aspect este fondată, urmând a fi admis recursul,

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului, casarea deciziei recurate, admiterea apelului declarat de pârâtul S.R. prin M.F.P. împotriva sentinţei civile nr. 528 din 34 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, pe care o va anula, trimiţând cauza spre evocarea fondului ia aceeaşi curte de apel, cu respectarea art. 297 alin. (1) C. proc. civ.

Celelalte critici formulate prin cererea de recurs urmează a fi avute în vedere de instanţa, cu ocazia evocării fondului, după stabilirea cadrului procesual.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul S.R. prin M. F.P. împotriva deciziei civile nr. 89/ A din 24 februarie 2015 pronunţată de Curtea de Apei Bucureşti, secţia a III a civilă.

Casează decizia atacată, admite apelul declarat de pârâtul S.R. prin M.F.P. împotriva sentinţei civile nr. 528 din 14 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, pe care o anulează şi trimite cauza spre evocarea fondului la aceeaşi curte de apel.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2015.

← ICCJ. Decizia nr. 1656/2015. Civil		ICCJ. Decizia nr. 1633/2015. Civil. Rectificare carte funciară.... →

ICCJ. Decizia nr. 1584/2015. Civil

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1584/2015. Civil