ICCJ. Decizia nr. 1642/2015. Civil



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 1642/2015

Dosar nr. 40253/3/2013

Şedinţa din camera de consiliu de la 16 iunie 2015

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele;

Prin Decizia nr. 59A din data de 11 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M. şi T.G.M. împotriva Sentinţei civile nr. 358 din data de 24 martie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Împotriva acestei decizii au formulat cerere de recurs reclamanţii T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M., T.G.M., invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate şi arătând că motivele de recurs vor fi depuse separat.

Analizând recursul în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia nr. 59A din data de 11 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M. şi T.G.M. împotriva Sentinţei civile nr. 358 din data de 24 martie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă. Decizia este definitivă.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date În apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

În temeiul art. 483 alin. (1) C. proc. civ. dispune că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apei, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului" iar conform alin. (2) "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până ia data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Litigiul de faţă are ca obiect o acţiune evaluabila în bani, în valoare de până la 1.000.000 lei, astfel încât, în raport de textele legale menţionate Decizia nr. 59 din data de 11 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie tăcută În condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

În raport de dispoziţiile legate sus-menţionate, decizia ce a fost atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii prin această cale de atac.

În consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M., T.G.M., toţi cu domiciliul procesual ales la Cabinet individual de avocatură "T.I.M.", în Galaţi, judeţul Galaţi, în contradictoriu cu intimatul Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5 împotriva Deciziei nr. 59 din data de 11 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2015.

Procesat de GGC - GV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1642/2015. Civil