ICCJ. Decizia nr. 1717/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1717/2015
Dosar nr. 35830/215/2014/a1
Şedinţa din Camera de Consiliu de la 19 iunie 2015
Asupra conflictului negativ, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 30 septembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 35830/215/2014, reclamanta M.C.A. a chemat în judecată pe pârâtul R.S., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să stabilească domiciliului minorului R.S.C., la adresa sa de domiciliu, să-i fie încredinţată în exclusivitate exercitarea autorităţii părinteşti asupra acestuia, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere lunare, în favoarea minorului.
În motivare, reclamanta a arătat că minorul este rezultat din relaţia de concubinaj a părţilor şi că pârâtul, din luna aprilie 2014 a părăsit domiciliul comun, fără a mai contribui la întreţinerea minorului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 400 şi art. 397 C. civ. adoptat prin Legea nr. 287/2009 (în continuare Noul C. civ.).
Prin sentinţa civilă nr. 1676 din 10 februarie 2015, Judecătoria Craiova, secţia civilă, a admis excepţia propriei necompetenţe teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeş, în considerarea locului situării domiciliului pârâtului şi în aplicarea dispoziţiilor art. 107 Noul C. proc. civ.
Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată la 20 martie 2015 pe rolul Judecătoriei Sebeş sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa civilă nr. 289 din 30 aprilie 2015, Judecătoria Sebeş a admis excepţia propriei necompetenţe teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competentă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa de declinare, pentru a hotărî astfel, a reţinut incidenţa în speţă a prevederilor art. 114 Noul C. proc. civ. şi faptul că minorul are locuinţa la domiciliul mamei sale, în comuna Apele Vii, jud. Dolj, astfel că a apreciat că instanţa de tutelă în speţă, competentă să judece cauza este Judecătoria Craiova.
Faţă de dispoziţiile art. 133 pct. 2 Noul C. proc. civ., constatând ivit conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 134 coroborat cu art. 135 alin. (1) din acelaşi Cod, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 135 Noului C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în favoarea Judecătoriei Craiova, pentru următoarele considerente:
Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.
În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.
Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă în art. 107 Noul C. proc. civ., conform căruia „cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.".
Prin urmare, regula înscrisă în art. 107 Noul C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziţie legală care să stabilească o altă instanţă competentă din punct de vedere teritorial.
Alin. (1) al art. 114 Noul C. proc. civ., statuează că „dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."
Înalta Curte constată că textul legal precitat constituie norma specială în materia ocrotirii persoanei fizice, care derogă de la regula generală înscrisă în art. 107 Noul C. proc. civ.
Astfel, instanţa supremă, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată - exercitare autoritate părintească şi stabilire domiciliu minor, constată că, în speţă, instanţa de tutelă este cea de la locul unde se solicită stabilirea domiciliului minorului, respectiv în comuna Apele Vii, aflată în raza teritorială a Judecătoriei Craiova, motiv pentru care, făcând aplicarea prevederilor art. 114 Noul C. proc. civ., va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea acestei instanţe.
Faţă de considerentele anterior expuse şi văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) Noul C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1716/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1718/2015. Civil → |
|---|
