ICCJ. Decizia nr. 175/2015. Civil. Grăniţuire. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 175/2015
Dosar nr. 476/59/2014
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2015
Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
La data de 02 aprilie 2014, B.D. şi B.M., prin mandatar B.G. au formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 251 din 12 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara întemeiată pe art. 322 pct. 1, 2, 3, 4, 5 şi 7 C. proc. civ.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. 47 6/59/2014.
Prin concluziile scrise şi completarea la concluzii, revizuientele au învederat că cererea de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ.
Prin completare la concluzii scrise, revizuentele au solicitat admiterea cererii de revizuire cu precizarea că în Dosarul nr. 702/1/2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia civilă nr. 1803 din 10 iunie 2014, decizie ce se coroborează cu Decizia civilă nr. 1116 din 14 martie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 4122/1/2012, prin care se demonstrează că Ordinul Prefectului cu nr. 369/2006 este lovit de nulitate absolută.
Prin Decizia civilă nr. 640 din 9 septembrie 2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a disjuns cererea de revizuire formulată de revizuientele B.D. şi B.M. prin mandatar B.G., întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A respins, în rest, cererea de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 251 din 12 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 7626/1/2012.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 octombrie 2014 sub nr. 476/59/2014.
La termenul din 21 ianuarie 2015, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisihilităţii cererii de revizuire în raport de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., pe care, în temeiul art. 137 C. proc. civ. o va analiza prioritar şi va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă, pentru considerentele care succed.
Potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază".
Această dispoziţie legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ. se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă aceasta a rămas definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Astfel, este admisibilă formularea unei cereri de revizuire doar cu privire la hotărârile judecătoreşti prevăzute de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., deoarece, în caz contrar, s-ar încălca principiul legalităţii căii de atac.
Pentru a se putea solicita revizuirea unei hotărâri pronunţate de instanţa de recurs, legiuitorul a impus condiţia ca aceasta instanţă să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând sa se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.
Nu pot forma obiectul revizuirii - întrucât nu evocă fondul - hotărârile instanţelor de recurs prin care s-a respins recursul ori, deşi a fost admis, s-a dispus casarea cu trimitere, hotărârile instanţelor de recurs prin care s-a soluţionat doar o excepţie, cu caracter absolut, fără a se evoca fondul.
De asemenea, nici hotărârile prin care a fost respinsă contestaţia în anulare sau revizuirea nu pot face obiectul revizuirii, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ., deoarece nu sunt hotărâri pronunţate asupra fondului cauzei.
În speţă, revizuientele au solicitat revizuirea Deciziei nr. 251 din 12 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara.
Prin Decizia civilă nr. 251 din 12 martie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 7626/1/2012, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a admis recursul declarat de revizuenţii N.E. şi N.N. împotriva Deciziei civile nr. 517 din 11 decembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Caraș - Severin în Dosarul nr. 7626/1/2012, a casat decizia şi a trimis cauza, spre rejudecare, Tribunalul Caraş-Severin.
Prin Decizia civilă nr. 517/R/l din 1 decembrie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 7626/1/2012, Tribunalul Caraş-Severin respinsese cererea de revizuire formulată de revizuenţii N.E. şi N.N., împotriva Deciziei civile nr. 447 din 1 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în Dosar nr. 1761/273/2011 şi îşi declinase competenţa de soluţionare a cererii de revizuire împotriva încheierii Judecătoriei Oraviţa din 20 martie 2012 în favoarea Judecătoriei Oravita.
Înalta Curte, având în vedere temeiurile expuse, constată că, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru însăşi admisibilitatea cererii de revizuire, întrucât revizuientele au exercitat calea de atac a revizuirii împotriva unei hotărâri prin care s-a admis recursul şi s-a trimis cauza, spre rejudecare, la Tribunalul Caraş-Severin, nefiind o hotărâre care să evoce fondul, astfel cum impun cerinţele statuate prin textul de lege menţionat.
Cum o asemenea hotărâre nu se încadrează în categoriile de hotărâri judecătoreşti prevăzute de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., care pot fi supuse revizuirii, Înalta Curte, pentru considerentele expuse, va respinge cererea de revizuire dedusă judecăţii, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de B.D. şi B.M. împotriva Deciziei nr. 251 din 12 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1740/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 178/2015. Civil → |
|---|
