ICCJ. Decizia nr. 2049/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şi JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2049/2015
Dosar nr. 715/108/2014*
Şedinţa din camera de consiliu de la 2 octombrie 2015
Deliberând asupra cauzei civile de ţaţă, constată următoarele:
La data de 18 iunie 2015 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, recursul formulat de pârâţii I.V.A., Ş.V.L. şi Ş.A.C. împotriva Deciziei civile nr. 52 din 25 martie 2015 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
În condiţiile reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., urmare rezoluţiei de la data de 19 iunie 2015, s-a procedat la întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Prin raport s-a reţinut că recursul este inadmisibil faţă de faptul că actul juridic a cărui simulare s-a solicitat a se constata prin cererea de chemare în judecată se situează sub valoarea de 1.000.000 lei, fiind incidente dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. astfel cum au fost modificate prin art. 18 din Legea nr. 2/2013.
S-a constatat că cererea de recurs are ca temei juridic dispoziţiile art. 483, art. 485, art. 486, art. 487, art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8, art. 490, art. 496 şi art. 501 C. proc. civ.
Prin rezoluţia din data de 30 iunie 2015 Completul 12 filtru, analizând raportul, a reţinut că întruneşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. şi a dispus comunicarea către părţi, cu menţiunea că pot formula în scris puncte de vedere conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Din conţinutul filelor 44-51 ale dosarului rezultă că raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.
Recurenţii-pârâţi I.V.A., Ş.V.L. şi Ş.A.C. au formulat un punct de vedere, arătând că recursul este admisibil deoarece obiectul litigiului are în vedere cele două contracte, însumate, respectiv un contract în valoare de 112.000 euro şi un contract de 130.700 euro.
Intimatul I.C.S., prin punctul de vedere, a solicitat respingerea recursului, ea inadmisibil.
Prin rezoluţia din data de 14 septembrie 2015 s-a stabilit termen, pentru soluţionarea recursului, la data de 2 octombrie 2015.
Analizând recursul, Înalta Curte îl va respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 ianuarie 2014 pe rolul Tribunalului Arad, reclamantul I.C.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii I.V.A., Ş.V.L. şi Ş.A.C. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate caracterul simulat al contractului de donaţie încheiat între reclamant şi pârâţii de ordin II prin interpunerea de persoane, contract de donaţie autentificat din 17 noiembrie 2011 de notar Public C.M.B., având ca obiect nuda proprietate a bunului imobil din Arad, Str. Gladiolelor, jud. Arad, înscris în CF (provenit din conversia CF Mureşel), nr. top X (casa P şi E şi teren în suprafaţă de 578 mp) urmând a constata desfiinţarea (anularea/ revocarea) acestuia în temeiul dispoziţiilor art. 1033 raportat la 1031 C. civ. şi desfiinţarea actelor subsecvent încheiate, implicit a contractului de donaţie întocmit între pârâţii de ordin II S.V.L. şi soţia S.A.C. şi pârâta de ordin I - I.V.A. autentificat cu încheierea din 8 ianuarie 2014 încheiată de Notar Public C.M.B., având ca obiect nuda proprietate a bunului imobil din Arad, str. Gladiolelor, judeţul Arad, înscris în CF (provenit din conversia CF Mureşel) nr. top x. S-a mai solicitat îndrumarea O.C.P.I. Arad la efectuarea cuvenitelor modificări de carte funciară în sensul revenirii la situaţia anterioară de C.F. (în CF - provenit, din conversia Mureşel) nr. top X (casa P şi E teren în suprafaţă de 578 mp) în sensul înscrierii dreptului de proprietate comună asupra imobilului din Arad, str. Gladiolelor, judeţul Arad, înscris în C.F. (provenit din conversia CF Mureşel), nr. top X (casa P plus F„ şi teren în suprafaţă de 578 mp) în favoarea reclamantului şi a pârâtei de ordin I - I.V.A.
În drept au fost invocate prevederile art. 14, 15, 1020-1033, 1031. 1289 şi urm. din N.C.C., 192 şi urm din N.C.P.C.
Prin sentinţa civilă nr. 1341 din 10 septembrie 2014 Tribunalul Arad, secţia I civilă, a respins acţiunea precizată şi l-a obligat pe reclamant ta plata a 10.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantul I.C.S. şi pârâţii I.V.A., Ş.V.L. şi Ş.A.C. Prin Decizia nr. 52 din 25 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, apelurile au fost respinse, decizia purtând menţiunea că este definitivă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs intimaţii-pârâţi I.V.A., Ş.V.L. şi Ş.A.C.
Cu referire la admisibilitatea căii de atac, recurenţii au arătat că este incontestabilă împrejurarea că împotriva hotărârilor judecătoreşti calea de atac este prevăzută de lege. Aşa fiind, calificarea greşită sau omiterea indicării căii de atac de către instanţă nu poate avea ca efect înlăturarea dreptului părţii de a exercita toate mijloacele procesuale prevăzute de lege. S-a mai arătat că potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ. „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile (…) evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv”, per a contrario, s-a susţinut că sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile evaluabile în bani în valoare de peste 500.000 lei.
Capătul de cerere principal al cererii introductive de instanţă este evaluabil în bani, valoarea acestuia fiind stabilită de Tribunalul Arad la suma de 591.862 lei, corespunzătoare sumei ele 130.700 euro trecută în contractul de donaţie din data de 8 ianuarie 2014, împrejurare faţă de care recurenţii susţin că hotărârea Curţii de Apel Timişoara este susceptibilă de recurs.
Recurenţii au susţinut că ar fi trebuit avut în vedere şi contractul în valoare de 112.000 euro, împrejurare faţă de care, prin raportare ia valoarea totală a obiectului cererii de chemare în judecată, Decizia nr. 52 din 25 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, este susceptibilă de recurs.
Înalta Curte, faţă de natura pretenţiei dedusă judecăţii - constatarea caracterului simulat al contractului de donaţie autentificat din 17 noiembrie 2011 - reţine că obiectul cererii de chemare în judecată este evaluabil în bani, contractul respectiv având valoarea de 112.000 euro.
Raportând suma de 112.000 euro la cursul valutar B.N.R, de la dala introducerii cererii de chemare în judecată din data de 23 ianuarie 2014, care este de 4.5281 Iei/ 1 euro, rezultă că valoarea contractului este de 507.147,2 lei.
Potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până Ia data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului /.../ cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv*”.
Cu referire la susţinerile exprimate de recurenţii-pârâţi I.V.A., Ş.V.L. şi Ş.A.C. în sensul de a se determina calea de atac prin raportare la valoarea însumată a contractelor din 17 noiembrie 2011 şi din 8 ianuarie 2014 Înalta Curte reţine că nu pot fi primite întrucât cererea de desfiinţare/ anulare/ revocare a contractului de donaţie autentificat din 8 ianuarie 2014 la B.N.P. - C.M.B. are caracter accesoriu, acesta fiind un act subsecvent contractului de donaţie autentificat din 17 noiembrie 2011 la acelaşi birou notarial, astfel că potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (2) C. proc. civ.: „Dacă prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate şi cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală ” .
De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (3) C. proc. civ. şi în ipoteza în care ambele capete de cerere ar fi reprezentat cereri principale, calea de atac nu se determină prin însumarea valorii celor două contracte.
Într-o asemenea situaţie, se determină calea de atac prevăzută de lege pentru fiecare cerere principală şi dacă se constată că unele sunt supuse apelului iar altele recursului hotărârea în întregul ei este supusă apelului; hotărârea dată în apel urmând a fi susceptibilă de recurs.
Prin raportare Ia situaţia din speţă Înalta Curte reţine, aşadar, că întrucât niciunul din cele două contracte sus-menţionate nu are valoarea de peste 1.000.000 lei, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 460 alin. (3) C. proc. civ.
În concluzie, cum valoarea în Iei a actului juridic a cărui simulare s-a solicitat a se constata se situează sub 1.000.000 lei, faţă de dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 2/2013, aplicabile în speţă. recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâţii I.V.A., Ş.V.L. şi Ş.A.C. toţi cu domiciliul procesual ales la avocat B.I. în localitatea Arad, str. Blajului, judeţ Arad împotriva deciziei civile nr. 52 din 25 martie 2015 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, în contradictoriu cu I.C.S. domiciliul procesual ales la Societatea Civilă de Avocaţi H., I., G., P. şi asociaţii din Arad, bd. Decebal, judeţ Arad.
Decizia nu este supusă nici unei căi de atac şi se comunică părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2096/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2053/2015. Civil. Acţiune în revendicare.... → |
|---|
