ICCJ. Decizia nr. 2354/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2354/2015
Dosar nr. 3372/1/2015
Şedinţa publică din 23 octombrie 2015
Prin Decizia nr. 998 A din 20 august 2015, Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamantul V.M.G. împotriva Încheierii nr. 404 din 26 februarie 2015 a Tribunalului Timiş, prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti şi Casa Judeţeană de Pensii Timiş.
La data de 16 septembrie 2015, reclamantul a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 998 A din 20 august 2015 a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. 3372/l/2015, cu termen de judecată la data de 23 octombrie 2015.
La acest termen, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei materiale în soluţionarea contestaţiei în anulare de faţă, în raport de dispoziţiile art. 248 coroborat cu art. 505 C. proc. civ., pe are o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art 505 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "Contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă".
Textul procedural sus-menţionat, consacră caracterul de cale extraordinară de atac de retractare a contestaţiei în anulare, indiferent de motivul invocat, deci, fără relevanţă dacă este o contestaţie în anulare de drept comun sau specială, ceea ce însemnă că, aceasta este de competenţa instanţei care a pronunţat decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac,
Constatând că obiect al contestaţiei în anulare de faţă este o decizie pronunţată de Curtea de Apel Timişoara (Decizia nr. 998 A din 20 august 2015), în raport de regulile instituite prin textul procedural la care s-a făcut referire, normă cu caracter imperativ, de la care părţile nu pot deroga, Înalta Curte apreciază că nu este competentă a soluţiona calea extraordinară de atac.
Întrucât această cale extraordinară de atac este configurată ca fiind una de retractare, de competenţa instanţei care a pronunţat-o şi niciodată a instanţei superioare, Înalta Curte va declina contestaţia în anulare în favoarea instanţei care a pronunţat hotărârea împotriva căreia a fost declarată această cale de atac, respectiv Curtea de Apel Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină în favoarea Curţii de Apel Timişoara competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare formulata de contestatorul V.M.G. împotriva Deciziei nr. 998 A din 20 august 2015 a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2353/2015. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2350/2015. Civil → |
|---|
