ICCJ. Decizia nr. 2486/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2486/2015
Dosar nr. 3046/1/2015
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 11 august 2015 sub nr. 3046/1/2015 contestatorul G.M. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 317 pct. 2, art. 318, art. 319 C. proc. civ., anularea deciziei nr. 484 din 18 februarie 2015 a acestei instanţe ca fiind nelegală şi netemeinicia.
În motivare, contestatorul a arătat că pretenţiile deduse judecăţii în litigiul finalizat prin hotărârea contestată în prezenta cauză nu au fost analizate de către instanţa de recurs prin prisma art. 96 clin Legea nr. 303/2004, deşi în virtutea rolului să activ reglementat de art. 129-190 C. proc. civ., instanţa putea şi trebuia să aplice art. 48 din Constituţia României, text legal ce nu condiţionează obligarea Statului Român la repararea prejudiciului numai în cazul existenţei unei hotărâri de condamnare. aşa cum s-a motivat În decizia atacată.
Contestatorul a mai arătat că în toate plângerile ce au stat la baza pretenţiilor sale nu a fost analizată latura civilă a cauzei, nu s-au administrat probatoriile necesare, hotărârile pronunţate sunt nedrepte, întrucât nu reflectă adevărul în cauză şi a precizat că va completa aceste critici după ce va lua cunoştinţă de conţinutul deciziei atacate.
Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:
Fotrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ. „cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă".
Alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că „lipsa semnăturii se poate totuşi împlini în tot cursul judecăţii. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar când este prezent în instanţă, în chiar şedinţa de judecata în care a fost invocată nulitatea".
Textul legal reglementează nulitatea, ea sancţiune incidenţă în cazul lipsei menţiunilor esenţiale ale cererii de chemare în judecată.
Semnătura este o condiţie de formă esenţială, întrucât ea atestă în mod neechivoe nu numai voinţa părţii de a se judeca, ci şi exactitatea conţinutului cererii de chemare în judecată.
Regimul juridic al nulităţii este însă diferit, în sensul că absenţa numelui părţilor sau a obiectului cererii este sancţionată cu nulitatea, fără ca legea să acorde posibilitatea împlinirii acestor lipsuri, în vreme ce, pentru lipsa semnăturii, art. 133 alin. (2) C. proc. civ. permite remedierea în tot cuprinsul judecăţii, dar nu mai târziu de prima zi de înfăţişare ce urmează după invocarea neregulariîăţii procedurale.
În cauză, pentru termenul de judecată dîn 11 noiembrie 2015 contestatorul a fost citat cu menţiunea de a semna contestaţia în anulare, sub sancţiunea anulării cererii prevăzută de art. 133 alin. (1) C. proc. civ., citaţia fiind emisă la data de 18 septembrie 2015.
Contestatorul avea posibilitatea de a transmite la dosarul cauzei o copie semnată a cererii, ele a se prezenta la compartimentul arhivă pentru a semna personal cererea ori de a se prezenta Ia termenul de judecată pentru acest lucru.
Cum deşi legal citat, acesta nu a complinit neregularitatea procedurală învederată prin citaţie şi nici nu s-a prezentat Ia termenul de judecată pentru a beneficia de dispoziţiile art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula contestaţia în anulare, ca nesemnată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca nesemnată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul G.M. împotriva deciziei nr. 484 din 18 februarie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2479/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2489/2015. Civil → |
|---|
