ICCJ. Decizia nr. 249/2015. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 249/2015
Dosar nr. 3228/300/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 27 ianuarie 2015
Asupra conflictului negativ de competenţă, de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 14 februarie 2014, SC B. SRL a solicitat instanței, pe calea procedurii „cu privire la cererile cu valoare redusă” prevăzută de Titlul X C. proc. civ. - în contradictoriu cu pârâţii P.M. şi P.C.D. - să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 2490, 06 lei, reprezentând debit restant şi penalităţi contractuale de 0,1%, conform art. 8.2 din contractul încheiat între părţi şi pct. 3 din „Formularul de cerere” aprobat prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 359/2013.
În motivarea cererii, reclamanta creditoare a arătat în esenţă că a semnat cu pârâţii, la 20 aprilie 2011, un contract de „calificare şi prelucrare” a sângelui din cordonul ombilical şi stocare în condiţii de criogenie a celulelor stem.
Deşi, se arată, după executarea obligaţiilor asumate, reclamanta a emis facturile fiscale aferente, conform art. 8.1 din Contract, pârâţii nu şi-au respectat obligaţiile contractuale, în condiţiile în care modalitatea de plată fusese aleasă chiar de ei, la data semnării contractului.
Sesizată cu soluţionarea acestei cereri, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa nr. 8619 din 24 iulie 2014 a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale exclusive, invocată din oficiu şi în consecinţă a declinat judecarea cauzei, în favoarea Judecătoriei Constanţa.
În motivarea acestei soluţii, prima instanţă sesizată a reţinut că în cauză sunt aplicabile prevederile Legii nr. 193/2000 „privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori”, potrivit căreia, prin „consumator”, se înţelege orice persoană fizică ce, în temeiul unui contract (care intră sub incidenţa acestui act normativ) acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale sau liberale.
Cum, se arată, în cauză, pârâţii sunt consumatori în înţelesul Legii nr. 193/2000, reclamanta urmărind realizarea unei creanţe ce intră sub incidenţa art. 1 alin. (1) din acest act normativ, s-a apreciat ca fiind aplicabile prevederile art. 121 C. proc. civ. conform cărora, cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator, pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.
La rândul său, Judecătoria Constanţa, secţia civilă, s-a declarat necompetentă teritorial să soluţioneze cauza de faţă, prin sentinţa civilă nr. 12178 din 13 noiembrie 2014, declinându-şi competenţa în favoarea Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, astfel că ivindu-se conflictul negativ de competenţă dintre două instanţe care nu se găsesc în circumscripţia aceleiași curţi de apel, cauza a fost înaintată, conform dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a stabili instanţa competentă.
Se constată că prima instanţă sesizată, respectiv Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, este competentă să soluţioneze cererea de faţă, în considerarea argumentelor ce succed.
C. proc. civ., în redactarea actuală, instituie - în Titlul X - o procedură specială cu privire la cererile de valoare redusă, atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei, la data sesizării instanţei.
Potrivit art. 1026 C. proc. civ., ce instituie caracterul alternativ al competenţei, reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de Titlul X şi procedura de drept comun.
În speţă, reclamanta a declanşat procedura vizând soluţionarea cererii cu valoare redusă, prin completarea formularului prevăzut de art. 1028 C. proc. civ. şi indicarea, în mod expres a faptului că demersul judiciar este întemeiat pe dispoziţiile art. 1025-1032 din acelaşi cod.
Nu a fost invocată, ca temei de drept, Legea nr. 193/2000 „privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori”, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 161/2010 şi nici nu a fost pusă în discuţia contradictorie a părţilor - aşa cum corect reţine cea de a doua instanţă sesizată - aplicabilitatea în speţă, a respectivului act normativ.
Este de observat de altfel că nici în cererea de sesizare a instanţei şi în niciun înscris depus ulterior, nu se reclamă caracterul abuziv al vreuneia din clauzele contractului încheiat între părţi, ci nerespectarea obligaţiei asumate de către pârâţi, în privinţa plăţii serviciilor prestate de reclamantă, vizând prelucrarea sângelui din cordonul ombilical şi stocarea în condiţii de criogenie, a celulelor stem.
Ca atare, în lipsa invocării reglementării speciale, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori - Legea nr. 193/2000, republicată - litigiul este supus normelor competenţei teritoriale alternative, reglementată prin art. 113 C. proc. civ.
Potrivit alin. (1) pct. 3 din textul mai sus citat, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte a obligaţiei, în cazul cererilor vizând executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.
Or, prin chiar pct. 14.5 al Contractului în discuţie, se prevede că „orice litigii apărute în timpul derulării contractului, vor fi soluţionate pe cale amiabilă, iar dacă aceasta nu este posibil, litigiile vor fi soluţionate de judecătoria de jurisdicţie, conform sediului B.” (a se vedea filele 26-30 - Dosar nr. 3228/300/2014 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti).
Aşa fiind, faţă de cele ce preced, competenţa de soluţionare a cererii va fi stabilită în favoarea Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 248/2015. Civil. Recalculare pensie. Revizuire... | ICCJ. Decizia nr. 25/2015. Civil. Strămutare. Fond → |
|---|
