ICCJ. Decizia nr. 429/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 429/2015
Dosar nr. 4426/1/2014
Şedinţa publica din 12 februarie 2015
Deliberând, în condiţiile art, 395 C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 956/Mas din 13 iulie 2014, Tribunalul Braşov a admis, în parte, acţiunea formulată şi precizată de reclamanta C.M. şi a obligat pârâta A.J.P.S. Braşov la plata către reclamantă a sumei de 31.776 lei, reprezentând indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani pentru perioada 21 aprilie 2009 - 01 februarie 2010, iar pe pârâta A.N.T. la plata sumei de 4850 lei reprezentând cheltuieli de judecată. A respins restul pretenţiilor, ca nefondate, precum şî acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu M.D.R.A.P., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin Decizia civilă nr. 763/AP din 03 noiembrie 20.14 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-au admis apelurile formulate de apelantele A.N.T. Bucureşti şi A.J.P.I.S. Braşov împotriva sentinţei civile nr. 956/Mas din 13 iunie 2014 a Tribunalului Braşov pe care a schimbat-o, în pane, In sensul că a respins în tot acţiunea formulată şi precizată de reclamanta C.M. în contradictoriu cu pârâtele A.N.T. Bucureşti şi A.J.P.I.S. Braşov. A fost păstrată dispoziţia de respingere a acţiunii faţă de M.D.R.A.P.
La data de 15 decembrie 2014, reclamanta a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 763/AP din 03 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în Dosarul nr. 5348/62/2013, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire şi, pe cale de consecinţă, anularea acestei hotărâri judecătoreşti.
Revizuenta a învederat faptul că există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de aceiaşi grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat, în sensul că au existat litigii cu acelaşi obiect cu cel din prezenta cauză, între persoane având aceeaşi calitate. Astfel, decizia a cărei anulare o solicită este potrivnică Deciziei civile nr. 356/R din 29 martie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 7174/62/2009 şi Deciziei civile nr. 184/M din 04 februarie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 812/64/2012.
Examinând cererea de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) cu referire la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este tardivă, urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Cererea de revizuire a fost îndreptată împotriva Deciziei nr. 763/AP din 03 noiembrie 2014 a Curţii de Apei Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale pronunţată în Dosarul nr. 5348/62/2013, revizuenta susţinând că aceasta este contrară Deciziei civile nr. 356/R din 29 martie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 7174/62/2009 şi Deciziei civile nr. 184/M din 04 februarie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. 812/64/2012.
Conform dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi exercitată în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii din dreptul de a mai exercita calea de atac.
Spre deosebire de vechea reglementare, care prevedea o modalitate diferită de calcul a termenului de exercitare a căii de atac, după cum hotărârile între care exista contrarietate erau sau nu pronunţate de instanţe de recurs, normele legale aplicabile cauzei pendinte prevăd un termen generic de o lună, care începe să curgă invariabil de la rămânerea definitivă a ultimei hotărâri judecătoreşti.
În cauză, hotărârea judecătorească a cărei revizuire se solicită, cu privire la care se invocă faptul că ar fi contrarie cu hotărâri pronunţate anterior, este Decizia nr. 763/AP din 03 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şj pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată într-un conflict de muncă.
Conform dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, „nu sunt supuse, recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt definitive deciziile date în apel, fără drept de recurs. Totodată, alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că hotărârile prevăzute ia alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului (...) sau, după caz, la. data pronunţării. Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale evocate, rezultă ca deciziile pronunţate în apel în materia conflictelor de muncă sunt decizii definitive de la data pronunţării.
În cauza dedusă judecăţii, cererea de revizuire a fost formulată în temeiul prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a fost transmisă prin serviciul poştal la data de 15 decembrie 2014, fiind îndreptată împotriva unei hotărâri definitive chiar de la data pronunţării sale, respectiv de la data de 03 noiembrie 2014.
În raport de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct 8 coroborate cu ceie ale art 181 alin. (1) pct, 3 C. proc. civ., rezultă că termenul pentru exercitarea căii de atac a revizuirii s-a împlinit la 03 decembrie 2014,
Înalta Curte constată că revizuenta nu a formulat cerere de repunere în termen şi nici nu a invocat vreo împrejurare care să o fi pus în imposibilitatea absolută de a exercita calea de atac în termen.
Pentru aceste considerente, cererea de revizuire va fi respinsă, ca tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta C.M. împotriva Deciziei nr. 763/AP din 3 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în. Dosarul nr. 5348/62/2013.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 428/2015. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 434/2015. Civil → |
|---|
