ICCJ. Decizia nr. 476/2015. Civil. Conflict de muncă. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 476/2015
Dosar nr. 9510/63/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 37 februarie 2015
Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3516 din data de 25 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 9510/63/2013 de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, prin care a fost evocat fondul în apel, ca urmare a anulării sentinţei primei instanţe, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul S.I.D., în contradictoriu cu intimata SC E. SA Craiova, s-a constatat că reclamantul a lucrat în procent de 100% în perioada solicitata, respectiv 03 iulie 1959 - 16 septembrie 1963 şi a fost obligată pârâta să elibereze adeverinţa de conformitate cu Sentinţa civilă nr. 3929 din 29 septembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Dolj, cu completarea procentului de 100%, lucrat în perioada solicitată. Prin aceeaşi decizie, s-a respins cererea privind acordarea de despăgubiri morale şi materiale, precum şi cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Împotriva acestei hotărâri definitive a declarat recurs reclamantul S.I.D., ce a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apei Craiova la data de 21 noiembrie 2014 şi înaintat de această instanţă, spre soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 08 decembrie 2014.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 07 ianuarie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.
Completul de filtru C2, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 13 ianuarie 2015, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat recurentului şi intimatei SC E. SA Craiova.
Părţile au depus puncte de vedere asupra raportului în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
La data de 22 ianuarie 2015, recurentul S.I.D. a depus punct de vedere la raport, apreciind că recursul este admisibil.
S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 17 februarie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 3516 din data de 25 septembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, prin care a fost evocat fondul în apel, ca urmare a anulării sentinţei primei instanţe, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul S.I.D., în contradictoriu cu intimata SC E. SA Craiova, s-a constatat că reclamantul a lucrat în procent de 100% în perioada solicitată, respectiv 03 iulie 1959 - 16 septembrie 1963 şi a fost obligată pârâta sa elibereze adeverinţa de conformitate cu Sentinţa civilă nr. 3929 din 29 septembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Dolj, cu completarea procentului de 100%, lucrat în perioada solicitată. Prin aceeaşi decizie, s-a respins cererea privind acordarea de despăgubiri morale şi materiale, precum şi cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Decizia menţionată, a fost pronunţată în soluţionarea unui apel, într-o cauză având ca obiect un conflict de muncă între reclamantul S.I.D. şi intimata SC E. SA Craiova.
Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. "(...) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la l.000.000 RON inclusiv.
De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti,
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
În raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, Decizia nr. 3516 din 25 septembrie 2034 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului.
Prin urmare, instanţa urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul S.I.D.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul S.I.D. împotriva Deciziei nr. 3516 din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2015.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 475/2015. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 480/2015. Civil → |
|---|
