ICCJ. Decizia nr. 709/2015. Civil. Reparare prejudicii erori judiciare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 709/2015
Dosar nr. 897/96/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 12 martie 2015
Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita, secţia civilă, reclamantul K.L. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice - prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 4.000.000 RON reprezentând despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin încheierea penală nr. 44 din 06 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Harghita în Dosar nr. 218/96/2009, sentinţa penală nr. 30 din 10 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Harghita în Dosar nr. 728/96/2009, şi decizia penală nr. 6/A din 31 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş.
Prin sentinţa civilă nr. 1982 din 18 iunie 2014 Tribunalul Harghita, secţia civilă, a respins acţiunea.
Prin decizia civilă nr. 657/A din 05 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul K.L. împotriva sentinţei civile nr. 1982 din 18 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Harghita, secţia civilă.
Împotriva acestei hotărâri definitive a declarat recurs reclamantul K.L., ce a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş la data de 12 ianuarie 2015 şi înaintat de această instanţă, la data de 23 ianuarie 2015, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre soluţionare.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 27 ianuarie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul nu este admisibil.
Completul de filtru C4, la data de 27 ianuarie 2015, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părţile să îşi exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.
Asupra raportului a exprimat punct de vedere intimatul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita, în sensul că recursul declarat în cauză este inadmisibil.
Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluţionarea căii de atac.
S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 12 martie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., fără citarea părţilor.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În speţă, hotărârea atacată cu recurs, respectiv decizia nr. 657/A din 05 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, a fost pronunţată în soluţionarea apelului declarat de reclamantul K.L. împotriva sentinţei civile nr. 1982 din 18 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Harghita, secţia civilă, prin care s-a respins acţiunea formulată de acesta, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza dispoziţiilor art. 539 noul C. proc. pen.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile pronunţate în materie de despăgubiri derivând din erori judiciare, nu sunt supuse recursului.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă o acţiune, prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 4.000.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare.
Faţă de natura pretenţiei dedusă judecăţii, cauza se circumscrie dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ.
În raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia civilă nr. 657/A din 5 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac.
În consecinţă, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul K.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul K.L. împotriva deciziei nr. 657/A din 5 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 708/2015. Civil. Acordare personalitate... | ICCJ. Decizia nr. 71/2015. Civil. Pensie întreţinere. Recurs → |
|---|
