ICCJ. Decizia nr. 855/2015. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 855/2015
Dosar nr. 439/1/2015
Şedinţa publică din 24 martie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3456 din 04 decembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.G. împotriva Deciziei nr. 2345 din 24 septembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
În considerentele deciziei s-a reţinut că, în speţă, criticile formulate de contestator, în sensul că s-a procedat la judecata cauzei în lipsa întâmpinării depusă de acesta și a dovezii achitării taxei judiciare de timbru, nu vizează niciuna din neregulile procedurale prevăzute expres şi limitativ de art. 317 şi 318 C. proc. civ. Mai mult, având în vedere că obiectul contestaţiei în anulare speciale îl constituie, exclusiv, hotărârile date în recurs şi cum, în speţă, decizia atacată a fost pronunţată în contestaţie în anulare, s-a reţinut că cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., temeiul de drept precizat de contestator la termenul din 04 decembrie 2014, nu este admisibilă.
Împotriva Deciziei nr. 3456 din 04 decembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a formulat contestaţie în anulare contestatorul C.G., fără a invoca vreunul din temeiurile juridice prevăzute de art. 317-318 C. proc. civ.
În motivarea cererii, contestatorul se limitează la a-şi exprima nemulţumirea faţă de modul de soluţionare a cauzei.
Analizând contestaţia în anulare, în raport de excepţia de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac prin care se solicită instanţei care a pronunţat hotărârea atacată să îşi desfiinţeze propria hotărâre în cazurile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Contestaţia în anulare poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare obişnuită sunt două: când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Contestaţia în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Prin urmare, pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.
În cauză, contestatorul nu precizează care este temeiul juridic al căii extraordinare de atac şi nu indică, în concret, care sunt motivele care să vizeze decizia contestată, limitându-se doar la a-şi exprima nemulţumirile cu privire la modul de soluţionare a cauzei.
În realitate, aşa cum s-a arătat, contestatorul este nemulţumit de modul cum a fost soluţionată cauza, însă pe calea contestaţiei în anulare nu se pot valorifica eventualele greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziţii legale, contestaţia în anulare fiind o cale extraordinară de atac de retractare.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 318 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unor greşeli materiale sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în partea omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare”.
Textul menţionat prevede, în mod neechivoc, atât motivele contestaţiei în anulare speciale, cât şi obiectul acesteia, care este reprezentat numai de hotărârile instanţelor de recurs.
Fiind vorba astfel de un text de excepţie, el este de strictă interpretare şi aplicare, aşa încât obiectul contestaţiei în anulare speciale nu poate fi extins la alte hotărâri decât cele pronunţate în recurs.
Or, în cauză, hotărârea a cărei retractare se solicită a fost pronunţată în soluţionarea unei cereri de contestaţie în anulare, respinsă ca inadmisibilă, situaţie în care dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. nu sunt incidente.
Având în vedere considerentele expuse, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.G. împotriva Deciziei nr. 3456 din 04 decembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă va fi respinsă ca inadmisibilă.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.G. împotriva Deciziei nr. 3456 din 04 decembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 854/2015. Civil. Revocare donaţie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 856/2015. Civil → |
---|