ICCJ. Decizia nr. 908/2015. Civil. Procedura insolvenţei. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 908/2015
Dosar nr. 2703/1/2014
Şedinţa publică din 24 martie 2015
Asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 14 iulie 2014 revizuenta U.L.C. IFN SA a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 5955 din 13 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 11256/86/2013 prin care s-a respins ca nefondat recursul împotriva sentinţei civile nr. 217 din 25 februarie 2014 pronunţată de Tribunalul Suceava.
În motivarea cererii, invocând dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta arată că prin sentinţa civilă nr. 2327 din 18 decembrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 14135/86/2013 Tribunalul Suceava a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC M. SRL.
În acest dosar, revizuenta a formulat cerere de înscriere la masa credală cu o creanţă 1.229.586,21 RON reprezentând creanţe certe, lichide şi exigibile, datorate în temeiul contractelor de leasing financiar încheiate cu debitoarea, sumă cu care a fost admisă conform tabelului preliminar al creanţelor publicat la 13 februarie 2013.
Contestaţia formulată de debitoare împotriva tabloului preliminar al creanţelor a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 1050 din 25 iunie 2013 pronunţată în Dosarul asociat nr. 14135/86/2012/a2 al Tribunalului Suceava, cu consecinţa înscrierii creditoarei U.L.C. IFN SA la masa credală cu suma de 809.000 RON.
Ca urmare a admiterii recursului formulat de creditoare împotriva acestei sentinţe, prin decizia civilă nr. 519 din 21 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, s-a dispus casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare. În rejudecare s-a respins contestaţiei formulată de debitoare, prin sentinţa nr. 802 din 10 iunie 2014, menţinându-se înscrierea creanţei U.L.C. IFN SA în cuantumul solicitat de aceasta, respectiv 1.229.586,21 RON.
De asemenea, arată revizuenta că, prin sentinţa civilă nr. 1138 din 6 septembrie 2013 Tribunalul Suceava, secţia civilă, a deschis procedura insolvenţei împotriva debitoarei SC M. SRL, în baza aceloraşi contracte de leasing financiar, creditoarea U.L.C. IFN SA solicitând înscrierea la masa credală cu o creanţă în cuantum de 1.230.512,74 RON.
Întrucât în tabelul preliminar creanţa a fost admisă doar în parte, creditoarea U.L.C. IFN SA a formulat contestaţie, pentru soluţionarea căreia s-a întocmit Dosarul nr. 11256/86/2013 al Tribunalului Suceava, secţia civilă, care prin sentinţa civilă nr. 217 din 25 februarie 2014 a respins contestaţia, soluţie rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, menţinându-se astfel înscrierea creditoarei în tabloul preliminar al creanţelor cu o creanţă parţială în sumă de 448.644,29 RON.
În aceste condiţii, arată revizuenta sunt întrunite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în sensul existenţei a două hotărâri definitive contradictorii, respectiv sentinţa nr. 802 din 10 iunie 2014 a Tribunalului Suceava prin care, ca urmare a respingerii contestaţiei debitoarei, creditoarea U.L.C. IFN SA a fost înscrisă în tabloul preliminar al creanţelor cu toată creanţa solicitată şi decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, prin care, respingând recursul creditoarei U.L.C. IFN SA şi în consecinţă, contestaţia, aceasta a rămas înscrisă la masa credală cu o creanţă parţială în sumă de 448.644,29 RON.
În egală măsură, susţine revizuenta sunt îndeplinite şi condiţiile privind existenţa triplei identităţi de elemente, respectiv părţi, obiect şi cauză, deoarece ambele au avut aceeaşi calitate în dosarele soluţionate prin hotărârile anterioare, respectiv U.L.C. IFN SA având calitate de creditor şi SC M. SRL debitor în procedura insolvenţei, obiectul l-a constituit cererea de înscriere la masa credală cu creanţa derivată din aceleaşi contracte de leasing, astfel că revizuirea rămâne singurul remediu posibil pentru înlăturarea contrarietăţii dintre dispozitivele celor două hotărâri având în vedere că excepţia autorităţii de lucru judecat nu a fost invocată de niciuna dintre părţile din litigiu în nicio fază a acestuia şi nici de instanţă din oficiu.
Analizând cererea de revizuire în prisma dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele de urmează a fi în continuare expuse.
Astfel, prin sentinţa nr. 2327 din 18 decembrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 14135/86/2012 al Tribunalului Suceava s-a dispus conexarea Dosarului nr. 13653/86/2012 la prezentul dosar, s-a respins excepţia inadmisibilităţii cererilor de intervenţie în interes propriu şi s-a admis cererea formulată de debitoarea SC M. SRL precum şi cererile formulate de alţi creditori şi intervenienţi în interes propriu, dispunându-se în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 deschiderea procedurii insolventei faţă de debitoarea SC M. SRL luându-se măsurile legale şi printre altele, stabilindu-se termenul limită pentru verificarea creanţelor şi comunicarea tabelului preliminar la data de 12 februarie 2013.
Prin decizia civilă nr. 4093 din 14 mai 2013 pronunţată în Dosarul nr. 14135/86/2012/a2 al Curţii de Apel Suceava s-a dispus casarea în parte a sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind menţinute dispoziţiile privind conexarea dosarelor şi respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererilor de intervenţie în interes propriu.
În consecinţă, cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, la data de 21 iunie 2013 sub nr. 14135/86/2012/a2*, iar prin sentinţa civilă nr. 1138 din 6 septembrie 2013 a Tribunalului Suceava, secţia civilă, pronunţată în rejudecare după casare s-a dispus deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei SC M. SRL stabilindu-se printre alte măsuri şi termenul limită pentru verificarea creanţelor, şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la data de 22 octombrie 2013.
Prin decizia nr. 8965 din 5 noiembrie 2013 pronunţată în Dosar nr. 14135/86/2012/a2* a Curţii de Apel Suceava s-au menţinut dispoziţiile sentinţei civile nr. 1138 din 6 septembrie 2013 a Tribunalului Suceava fiind modificată doar aceea privind administratorul judiciar provizoriu.
Împotriva tabelului preliminar al creanţelor, creditoarea U.L.C. IFN SA a formulat o contestaţie soluţionată prin sentinţa civilă nr. 217 din 25 februarie 2014 pronunţată în Dosar nr. 11256/86/2013 al Tribunalului Suceava în sensul respingerii acesteia.
Prin decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosar nr. 11256/86/2013 s-a respins ca nefondat recursul declarat creditoarei.
Prin urmare, deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC M. SRL s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 1138 din 6 septembrie 2013 pronunţată în Dosar nr. 14135/86/2012/a2* al Tribunalului Suceava, ca urmare a rejudecării cererii iniţiale de deschiderii a procedurii deoarece, astfel cum s-a precizat anterior, sentinţa civilă nr. 2327 din 18 decembrie 2012 a Tribunalului Suceava, prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC M. SRL a fost casată prin decizia nr. 4093 din 14 mai 2013 a Curţii de Apel Suceava, cauza fiind trimisă spre rejudecarea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei.
În acest dosar, în rejudecare după casare, termenul limită pentru eventualele contestaţii la tabelul preliminar al creanţelor a fost stabilit la data de 5 noiembrie 2013, iar creditoarea U.L.C. IFN SA a formulat la data de 15 noiembrie 2013, contestaţia soluţionată prin sentinţa civilă nr. 217/2014 a Tribunalului Suceava rămasă irevocabilă prin decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin urmare, contrar susţinerilor revizuentei U.L.C. IFN SA, decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curţii de Apel Suceava nu este contradictorie sentinţei civile nr. 802 din 10 iunie 2014 a Tribunalului Suceava, deoarece această sentinţă a avut ca obiect contestaţia debitoarei SC M. SRL înregistrată la data de 18 februarie 2013 împotriva tabelului preliminar al creanţelor întocmit la data de 12 februarie 2013 pentru care s-a stabilit data de 19 martie 2013 pentru soluţionarea eventualelor contestaţii.
În alţi termeni, contestaţia soluţionată prin sentinţa civilă nr. 802 din 10 iunie 2014 a Tribunalului Suceava a vizat tabelul preliminar al creanţelor întocmit ca urmare a deschiderii iniţiale a procedurii insolvenţei debitoarei SC M. SRL prin sentinţa civilă nr. 2327 din 18 decembrie 2012 a Tribunalului Suceava.
Însă, astfel cum s-a arătat precizat anterior, această sentinţă a fost casată, iar în urma rejudecării, procedura insolvenţei debitoarei SC M. SRL s-a deschis prin sentinţa civilă nr. 1138 din 6 septembrie 2013 a Tribunalului Suceava.
Potrivit art. 311 C. proc. civ., hotărârea casată nu are nicio putere, iar actele de executare sau de asigurare făcute în puterea unei asemenea hotărâri sunt desfiinţate de drept, dacă instanţa de recurs nu dispune altfel.
Ca urmare, sentinţa civilă nr. 802 din 10 iunie 2014 a Tribunalului Suceava a fost pronunţată în speţă, în temeiul hotărârii iniţiale de deschidere a procedurii insolvenţei, care ulterior a fost casată astfel nu are nicio putere după cum rezultă din dispoziţiile legale anterior menţionate.
În consecinţă, contrar susţinerilor revizuentei în speţă decizia a cărei anulare se solicită nu este contradictorie cu sentinţa nr. 802/2014 nefiind îndeplinită condiţiile cerute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca hotărârile să conţină elemente caracteristice pentru existenţa lucrului judecat deoarece raţiunea reglementării, revizuirii pentru această ipoteză rezultă din necesitatea de a înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au pronunţat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
În considerarea faptului că textul de lege invocat presupune îndeplinirea cumulativă celor trei condiţii de obiect, cauză şi părţi, rezultă că în lipsa oricărora dintre ele analizarea celorlalte este inutilă, iar concluzia ce se impune este aceea că cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta U.L.C. IFN SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 5955 din 13 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 918/2015. Civil. Obligatia de a face. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 905/2015. Civil. Constatare nulitate act.... → |
|---|
