ICCJ. Decizia nr. 110/2016. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 110/2016
Dosar nr. 4036/105/2011
Şedinţa publică de la 27 ianuarie 2016
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 51 din 08 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea având ca obiect obligaţia de a face, formulată de reclamanta Primăria Municipiului Câmpina, în contradictoriu cu pârâta SC T. SRL, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei instanţei de fond, reclamanta a formulat apel, susţinând, în esenţă, faptul că sentinţa nu cuprinde motive de fapt şi de drept pentru a forma convingerea instanţei, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Faţă de acest prim motiv de apel, a apreciat sentinţa apelată ca fiind nulă.
Un alt motiv de apel invocat a fost acela că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă nelegală şi netemeinică, în sensul că aceasta nu a avut un rol activ în soluţionarea pricinii, mulţumindu-se doar să verifice înscrisurile aflate la dosar, fără a pune în discuţia părţilor efectuarea unei expertize în construcţii, care a fi putut elucida întru totul acţiunea.
Mai mult decât atât, instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că lucrarea efectuată de către pârâtă nu a fost recepţionată de reclamantă, neexistând niciun document în acest sens la dosarul cauzei.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului şi pe cale de consecinţă, să se constate, în principal, că hotărârea instanţei de fond este nemotivată, iar în subsidiar, să se dispună completarea probatoriului administrat în cauză, în sensul efectuării unei expertize în construcţii, care să stabilească dacă lucrările realizate de pârâtă la clădirea Pieţei Centrale a Municipiului Câmpina sunt de bună calitate, întrunind condiţiile şi calitatea prevăzute în proiect.
Prin Decizia nr. 267 din 22 aprilie 2015, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiilor art. 137 şi art. 296 C. proc. civ., a fost admisă excepţia tardivităţii declarării apelului, invocată din oficiu, a fost respins apelul declarat de reclamanta Primăria Municipiului Câmpina, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC T. SRL, ca tardiv formulat.
Instanţa de apel a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 284 C. proc. civ., termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Sentinţa nr. 51 din 08 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată apelantei la data de 20 aprilie 2012, fiind primită la serviciul registratură şi aplicându-se ştampila instituţiei apelante, cu numele în clar al funcţionarului însărcinat de primirea corespondenţei, aşa cum rezultă din dovada de primire şi procesul-verbal de predare.
Conform art. 101 C. proc. civ., termenele se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul.
În aceste condiţii prima zi a termenului de declarare a apelului este 21 aprilie 2012 iar ultima este 08 mai 2012, zi lucrătoare.
Din actele dosarului se constată că apelul a fost declarat la data de 29 ianuarie 2015, aşa cum rezultă de pe ştampila aflată pe plicul în care s-a aflat apelul reclamantei, aflat la dosar apel, deci peste termenul legal de 15 zile, prev. de art. 284 C. proc. civ.
Împotriva Deciziei nr. 267 din 22 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, iar pe fond trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, dispunând refacerea probatoriului, aşa cum s-a solicitat prin motivele de apel.
Motivele de recurs, au privit, în esenţă faptul că instanţa de apel a admis în mod greşit excepţia tardivităţii promovării căii de atac, deoarece recurenta a intrat în posesia Sentinţei nr. 51 din 08 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 08 ianuarie 2015, în urma solicitării sale de a se comunica această sentinţă, aşa cum reiese din cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 34 din 08 ianuarie 2015.
Consideră recurenta, că termenul de apel începe să curgă de la data la care a intrat în posesia sentinţei, în urma demersurilor făcute la registratura Tribunalului Prahova solicitând verbal ca aceasta să îi fie comunicată. A argumentat, de asemenea, că, este posibil să se fi produs o încurcătură, sentinţa nefiindu-i comunicată, ca urmare a faptului că instanţa şi-a schimbat sediul în cursul anului 2013.
În drept, recursul a fost motivat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Deşi recurenta în susţinerea cererii sale de recurs a indicat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea se încadrează exclusiv în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., drept pentru care va analiza recursul exclusiv din perspectiva acestui motiv de nelegalitate.
Modificarea sau casarea unei hotărâri poate fi solicitată potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
Conform dispoziţiilor art. 284 C. proc. civ., termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
De asemenea, art. 101 alin. (3) C. proc. civ. prevede că termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
Totodată, potrivit art. 104 C. proc. civ., "Actele de procedură trimise prin poştă instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui".
În conformitate cu art. 103 C. proc. civ. "Neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării".
În speţă, din actele dosarului rezultă că Sentinţa nr. 51 din 08 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 20 aprilie 2012, fiind primită la serviciul registratură şi aplicându-se ştampila instituţiei, aşa cum rezultă din dovada de primire şi procesul-verbal de predare.
Potrivit ştampilei aplicate pe plicul care a însoţit cererea de apel, calea de atac a fost exercitată la data de 29 ianuarie 2015, cu încălcarea termenului legal prevăzut de art. 284 C. proc. civ., instanţa de apel făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor legale.
Având în vedere cele reţinute mai sus, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de recurenta-reclamantă Primăria Municipiului Câmpina împotriva Deciziei nr. 267 din 22 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Primăria Municipiului Câmpina împotriva Deciziei nr. 267 din 22 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2016.
| ← ICCJ. Decizia nr. 116/2016. Civil | ICCJ. Decizia nr. 111/2016. Civil → |
|---|
