ICCJ. Decizia nr. 113/2016. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 113/2016
Dosar nr. 1004/45/2015
Şedinţa publică de la 27 ianuarie 2016
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul 1004/45/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă administrativ, la data de 08 mai 2015, I.H. Vaslui a solicitat revizuirea Sentinţei civile nr. 106/F din 18 martie 2015 a Tribunalului Vaslui, secţia civilă, invocând dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865.
În petitul cererii de revizuire, se susţine de către revizuentă, că Sentinţa civilă nr. 106/F din 18 martie 2015 a Tribunalului Vaslui, secţia civilă, este în contradicţie cu Sentinţa civilă nr. 114F/2013 din 30 ianuarie 2013, pronunţată de Tribunalul Vaslui, secţia civilă.
Astfel, prin Sentinţa civilă nr. 114F/2013 din 30 ianuarie 2013 se confirmă calitatea de lichidator judiciar a I.H. Vaslui şi nu o desemnează în mod provizoriu ca lichidator judiciar. Totodată, se menţine onorariul aprobat de Adunarea Creditorilor.
În acest context, ne aflăm în faţa unei hotărâri judecătoreşti care are autoritate de lucru judecat.
Referitor la onorariul evaluatorului, acesta a fost depus odată cu raportul de evaluare a bunului din patrimoniul debitoare SC G. SRL Vaslui.
Prin Sentinţa civilă nr. 106/F din 18 martie 2015 a Tribunalului Vaslui, secţia civilă, a fost admisă contestaţia formulată de către C.P. (G.) LTD., prin mandatar SC C.R.C. SRL, împotriva raportului nr. l 187 din 22 noiembrie 2014 asupra fondurilor obţinute din valorificarea activului debitoarei SC G. SRL Vaslui şi a planului de distribuire a sumelor obţinute din lichidarea bunurilor debitoarei nr. 1188 din 22 decembrie 2014, plan întocmit de lichidatorul judiciar I.H.
A fost modificat raportul mai sus menţionat în sensul neincluderii în cheltuielile de procedură a sumei de 500 lei cu titlu de onorariu contabil, eliminării cheltuielilor constând în remuneraţia evaluatorului bunurilor debitoarei în sumă de 1.240 lei şi eliminării sumei de 6.622 lei reprezentând onorariu lichidator judiciar.
S-a dispus distribuirea sumelor arătate mai sus, respectiv un total de 8.362 lei către creditorul garantat C.P. (G.) LTD., prin mandatar SC C.R.C. SRL.
Prin Decizia nr. 618/2015 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a fost respinsă ca tardivă cererea de revizuire formulată de I.H. Vaslui, având ca obiect Sentinţa civilă nr. H4F/2013 din 30 ianuarie 2013 (Dosar nr. 1548/89/2011) şi nr. 106/F din 18 martie 2015 (Dosar nr. 1548/89/2011/al), pronunţate de Tribunalul Vaslui, secţia civilă.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele:
Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute în art. 322 C. proc. civ. de la 1865 se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
Potrivit art. 324 C. proc. civ. de la 1865, termenul de introducere a cererii de revizuire pentru contrarietate de hotărâri este de o lună de la pronunţarea ultimei hotărâri.
În litigiu, ultima hotărâre este Sentinţa civilă nr. 106/F din 18 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Vaslui, secţia civilă, rămasă definitivă, deoarece împotriva acesteia nu a fost exercitată nicio cale de atac.
Cererea de revizuire a fost introdusă şi înregistrată administrativ la 08 mai 2015 - data poştei 6 mai 2015, formându-se dosarul Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă, la data de 10 octombrie 2015.
În raport de data pronunţării Sentinţei civile nr. 106/F din 18 martie 2015 şi data înregistrării la Curtea de Apel Iaşi a cererii de revizuire, termenul de o lună de introducere a acesteia era depăşit, avându-se în vedere dispoziţiile art. 324 C. proc. civ.
Împotriva Deciziei nr. 618/2015 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a formulat recurs I.H. Vaslui - în calitate de lichidator judiciar al "SC G. SRL" Vaslui, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin motivele de recurs, recurenta a arătat că şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
În conformitate cu prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), termenul de revizuire este de o lună şi se socoteşte de la data comunicării hotărârii definitive.
A apreciat că, în mod greşit Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a considerat că termenul de revizuire este de o lună de la data pronunţării, având în vedere că cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., situaţie în care termenul de revizuire se socoteşte de la data comunicării hotărârii.
În speţă, a arătat recurenta, data comunicării este data publicării hotărârii în Buletinul procedurilor de insolventă, respectiv data de 06 aprilie 2015, iar cererea de revizuire a fost introdusă la data de 06 mai 2015. De asemenea, suntem în prezenţa a două sentinţe civile date de instanţa de fond şi nu decizii pronunţate de instanţele de recurs, situaţie în care termenul curge de la data pronunţării.
În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 299, 304 pct. 7, 8 şi 9, art. 3041 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimata C.P. (G.) LTD prin mandatar C.R.C. SRL a solicitat, în principal, respingerea recursului, ca neîntemeiat, cu consecinţa menţinerii ca legală şi temeinică a Deciziei nr. 618/2015 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, iar în subsidiar, în cazul admiterii recursului, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire şi a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă.
Prin precizările la întâmpinarea formulată de intimata C.P. (G.) LTD prin mandatar C.R.C. SRL, depuse la dosarul cauzei de către recurentă, aceasta a reluat argumentele motivelor de recurs, combătând, de asemenea, apărările formulate prin întâmpinare.
Analizând motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
Conform dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţarea ultimei hotărâri.
De asemenea, art. 101 alin. (3) C. proc. civ. prevede că termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
Totodată, potrivit art. 104 C. proc. civ., "Actele de procedură trimise prin poştă instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui".
În conformitate cu art. 103 C. proc. civ. "Neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării".
În speţă, din actele dosarului rezultă că decizia a cărei revizuire se solicită a fost comunicată prin publicare în Buletinul Procedurilor de insolvenţă nr. 6350 la data de 06 aprilie 2015.
În aplicarea dispoziţiilor art. 101 coroborate cu dispoziţiile art. 102 C. proc. civ., ultima zi în care revizuenta putea exercita calea de atac a revizuirii, întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., era 7 mai 2015.
Potrivit ştampilei aplicate pe plicul care a însoţit cererea de revizuire, calea de atac a fost exercitată la data de 6 mai 2015, cu respectarea termenului legal enunţat.
Or, pentru cererea de revizuire a hotărârilor definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, prin dispoziţiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., că termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti de la data comunicării hotărârii definitive.
În speţă, revizuenta a respectat prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., formulând cererea cu respectarea termenului de o lună prevăzut de textul menţionat.
Pentru toate considerentele reţinute, conform art. 312 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de recurenta I.H. Vaslui - în calitate de lichidator judiciar al "SC G. SRL" Vaslui împotriva Deciziei nr. 618/2015 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, va fi casată decizia atacată şi trimisă cauza spre rejudecare Curţii de Apel Iaşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta I.H. Vaslui - în calitate de lichidator judiciar al "SC G. SRL" Vaslui împotriva Deciziei nr. 618/2015 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.
Casează Decizia nr. 618/2015 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.
Trimite cauza spre rejudecare Curţii de Apel Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2016.
← ICCJ. Decizia nr. 150/2016. Civil | ICCJ. Decizia nr. 114/2016. Civil → |
---|