Grăniţuire. Sentința nr. 3142/2013. Judecătoria ALBA IULIA

Judecătoria ALBA IULIA - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 3142/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 4089/176/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. I.

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3142/2013

Ședința publică din 03.10.2013

Instanța constituită din:

Președinte B. B. M.

Grefier R. D.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții ȚIBULAȘ V. și ȚIBULAȘ C., în contradictoriu cu pârâtul D. I., având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 26.09.2013, când instanța, în temeiul disp. art. 146 C. a amânat pronunțarea în cauză, încheierea fiind parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, sub număr de dosar_, reclamanții Țibușaș V. și Țibulaș C., în contradictoriu cu pârâtul D. I., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța:

  1. să stabilească linia de graniță dintre imobilele înscrise în CF 2972 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3/2 nr. top 1593/1/2/4/2, nr. top 1593 /1/2//5/1, casă, curte și grădină în suprafață de 2151 mp – proprietatea reclamanților și imobilul înscris în CF 3031 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/7, nr. top 1593/1/2/4/1/1, nr. top 1593/1/2/3/1/1, nr. top 1593/1/2/3/4/1, casă și loc de casă în suprafață de 1200 mp – proprietatea pârâtului, pe aliniamentul stabilit conform raportului de expertiză întocmit de către expert D. G. în dosar civil nr. 3475/1992 al Judecătoriei Alba Iulia, respectiv conform datelor de carte funciară;
  2. să se dispună OCPI A. intabularea în cartea funciară a hotărârii ce se va pronunța;
  3. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă.

În motivarea cererii au arătat reclamanții că au calitatea de proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF 2972 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/4/2, nr. top 1593/1/2/5/1, casă curte și grădină în suprafață de 2151 mp.

Inițial, imobilul a fost înscris în CF 1821 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5, nr. top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6. având ca proprietar pe numitul P. P..

Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat contract de vânzare-cumpărare din 30.05.1959, numitul P. P. a înstrăinat reclamanților, respectiv numitei R. A. – sora reclamantului Țibulaș C., devenită prin căsătorie cu pârâtul „D.” – imobilul înscris în CF 1821 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5. nr- top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6. Ulterior, pe terenul achiziționat, părțile au procedat la executarea construcției tip duplex . Cu ocazia edificării construcției, reclamanții au ridicat și stâlpul de la stradă, care a constituit de altfel delimitarea dintre cele două imobile apartamente, cu precizarea că acesta era executat integral pe terenul proprietatea reclamanților. Ulterior edificării construcțiilor, pârâtul D. a trasat și gardul despărțitor dintre imobilele proprietatea părților.

Prin sentința civilă nr. 5709/1992 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar civil nr. 3475/1992 s-a dispus parcelarea imobilului înscris în CF 1821 Galda de Jos nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5, nr. top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6, formându-se 3 parcele, respectiv:

-. nr. top noi 1593/1/2/3/2, nr. top 1593/1/2/4/2 și 1593/1/2/5/1 în suprafață de 2151 mp, fiind atribuită în cota de 1/1 părți reclamanților Țibulaș V. și Țibulaș C.;

-. nr. top noi 1593/1/2/3/3, nr. top1593/2/2/5/2 și 1593/1/2/6 în suprafață de 3198 mp, fiind atribuită în cota de 1/1 părți numitei C. C.;

-. nr. top noi 1593/1/2/4/1, nr. top1593/1/2/3/1 și 1593/1/2/3/4 rămânând pe vechiul proprietar de carte funciară – P. P..

Imobilul proprietatea reclamanților, identificat cu . fost intabulat în CF și transcris ulterior în CF 2972 Galda de Jos.

Conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expert D. G. s-a făcut mențiunea expresă ca . nr. 3 va rămâne pe vechiul proprietar .

Deoarece între părți au apărut neclarități în ceea ce privește proprietatea stâlpului care delimitează proprietățile părților, au formulat prezenta cerere.

În drept au invocat art. 584 Cod civil, art. 33 Legea 7/1996.

Au depus la dosar în susținerea cererii, în copie: Cf 1821 (f. 7-10), sentința civilă nr. 5709/1992 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar 3475/1992 (f. 11), raport de expertiză (f. 13-30).

Pârâtul a depus întâmpinare (f. 41), prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii astfel cum a fost formulată de reclamanți, excepția inadmisibilității acțiuni8i bazat pe faptul că linia de hotar existentă nu a suferit nici o modificare în ultimii 50 de ani și excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea prezentei acțiuni, având în vedere de asemenea, amplasamentul actual al liniei de graniță, care a fost stabilită de reclamanți și care a fost respectată de părți mai bine de 50 de ani, fără nici o obiecție.

Pe fondul cauzei, a arătat că imobilele în cauză au format un corp comun, fiind măsurate și împărțite de către reclamantul Țibulaș V., atât reclamanții cât și pârâtul nu au avut nici o obiecție, neexistând probleme până în prezent. După împărțirea terenului a fost construit un gard comun, prin contribuția comună a părților.

În anul 1994 pârâtul a promovat o acțiune pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, prin care a solicitat să se constate că pârâtul împreună cu soția au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului pe care îl foloseau. Ulterior pronunțării hotărârii judecătorești pe numele pârâtului a fost emis titlul de proprietate 9214/1531, asupra unei suprafețe de 1200 mp.

Între părți nu au existat probleme până în anul 2012, când pârâtul a dorit să consolideze gardul ce despărțea proprietățile părților, însă fără a interveni asupra amplasării faptice a acestuia, reclamantul invocând faptul că stâlpul amplasat la limita exterioară a imobilului și care susține gardul comun ar fi proprietatea sa, deși acesta este construit astfel încât este amplasat pe ambele proprietăți.

Mai arată că nu se opune a fi stabilită linia de graniță, pentru a reglementa și scriptic printr-o hotărâre judecătorească această limită de graniță faptică însă este evident că această limită de graniță nu poate fi decât aceea a amplasamentului actual.

A depus alăturat întâmpinării: extras CF (f. 43), sentința civilă nr. 4346/1996 (f. 45), decizia nr. 1903 (f. 48), titlu de proprietate (f. 49), memoriu tehnic (f. 51-65).

S-a luat interogatoriu pârâtului (f. 93) și reclamanților (f. 96-99), au fost audiați martorii H. M. (f. 107 ), S. C. (f. 108) și N. I. (f. 131). .

În cauză sa efectuat un raport de expertiză tehnică de către expert R. R. (f. 113 -126).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, sub număr de dosar_, reclamanții Țibușaș V. și Țibulaș C., în contradictoriu cu pârâtul D. I., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța:

  1. să stabilească linia de graniță dintre imobilele înscrise în CF 2972 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3/2 nr. top 1593/1/2/4/2, nr. top 1593 /1/2//5/1, casă, curte și grădină în suprafață de 2151 mp – proprietatea reclamanților și imobilul înscris în CF 3031 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/7, nr. top 1593/1/2/4/1/1, nr. top 1593/1/2/3/1/1, nr. top 1593/1/2/3/4/1, casă și loc de casă în suprafață de 1200 mp – proprietatea pârâtului, pe aliniamentul stabilit conform raportului de expertiză întocmit de către expert D. G. în dosar civil nr. 3475/1992 al Judecătoriei Alba Iulia, respectiv conform datelor de carte funciară;
  2. să se dispună OCPI A. intabularea în cartea funciară a hotărârii ce se va pronunța;
  3. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă.

În motivarea cererii au arătat reclamanții că au calitatea de proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF 2972 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/4/2, nr. top 1593/1/2/5/1, casă curte și grădină în suprafață de 2151 mp.

Inițial, imobilul a fost înscris în CF 1821 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5, nr. top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6. având ca proprietar pe numitul P. P..

Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat contract de vânzare-cumpărare din 30.05.1959, numitul P. P. a înstrăinat reclamanților, respectiv numitei R. A. – sora reclamantului Țibulaș C., devenită prin căsătorie cu pârâtul „D.” – imobilul înscris în CF 1821 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5. nr- top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6. Ulterior, pe terenul achiziționat, părțile au procedat la executarea construcției tip duplex . Cu ocazia edificării construcției, reclamanții au ridicat și stâlpul de la stradă, care a constituit de altfel delimitarea dintre cele două imobile apartamente, cu precizarea că acesta era executat integral pe terenul proprietatea reclamanților. Ulterior edificării construcțiilor, pârâtul D. a trasat și gardul despărțitor dintre imobilele proprietatea părților.

Prin sentința civilă nr. 5709/1992 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar civil nr. 3475/1992 s-a dispus parcelarea imobilului înscris în CF 1821 Galda de Jos nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5, nr. top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6, formându-se 3 parcele, respectiv:

-. nr. top noi 1593/1/2/3/2, nr. top 1593/1/2/4/2 și 1593/1/2/5/1 în suprafață de 2151 mp, fiind atribuită în cota de 1/1 părți reclamanților Țibulaș V. și Țibulaș C.;

-. nr. top noi 1593/1/2/3/3, nr. top1593/2/2/5/2 și 1593/1/2/6 în suprafață de 3198 mp, fiind atribuită în cota de 1/1 părți numitei C. C.;

-. nr. top noi 1593/1/2/4/1, nr. top1593/1/2/3/1 și 1593/1/2/3/4 rămânând pe vechiul proprietar de carte funciară – P. P..

Imobilul proprietatea reclamanților, identificat cu . fost intabulat în CF și transcris ulterior în CF 2972 Galda de Jos.

Conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expert D. G. s-a făcut mențiunea expresă ca . nr. 3 va rămâne pe vechiul proprietar .

Deoarece între părți au apărut neclarități în ceea ce privește proprietatea stâlpului care delimitează proprietățile părților, au formulat prezenta cerere.

În drept au invocat art. 584 Cod civil, art. 33 Legea 7/1996.

Au depus la dosar în susținerea cererii, în copie: Cf 1821 (f. 7-10), sentința civilă nr. 5709/1992 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar 3475/1992 (f. 11), raport de expertiză (f. 13-30).

Pârâtul a depus întâmpinare (f. 41), prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii astfel cum a fost formulată de reclamanți, excepția inadmisibilității acțiuni8i bazat pe faptul că linia de hotar existentă nu a suferit nici o modificare în ultimii 50 de ani și excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea prezentei acțiuni, având în vedere de asemenea, amplasamentul actual al liniei de graniță, care a fost stabilită de reclamanți și care a fost respectată de părți mai bine de 50 de ani, fără nici o obiecție.

Pe fondul cauzei, a arătat că imobilele în cauză au format un corp comun, fiind măsurate și împărțite de către reclamantul Țibulaș V., atât reclamanții cât și pârâtul nu au avut nici o obiecție, neexistând probleme până în prezent. După împărțirea terenului a fost construit un gard comun, prin contribuția comună a părților.

În anul 1994 pârâtul a promovat o acțiune pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, prin care a solicitat să se constate că pârâtul împreună cu soția au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului pe care îl foloseau. Ulterior pronunțării hotărârii judecătorești pe numele pârâtului a fost emis titlul de proprietate 9214/1531, asupra unei suprafețe de 1200 mp.

Între părți nu au existat probleme până în anul 2012, când pârâtul a dorit să consolideze gardul ce despărțea proprietățile părților, însă fără a interveni asupra amplasării faptice a acestuia, reclamantul invocând faptul că stâlpul amplasat la limita exterioară a imobilului și care susține gardul comun ar fi proprietatea sa, deși acesta este construit astfel încât este amplasat pe ambele proprietăți.

Mai arată că nu se opune a fi stabilită linia de graniță, pentru a reglementa și scriptic printr-o hotărâre judecătorească această limită de graniță faptică însă este evident că această limită de graniță nu poate fi decât aceea a amplasamentului actual.

A depus alăturat întâmpinării: extras CF (f. 43), sentința civilă nr. 4346/1996 (f. 45), decizia nr. 1903 (f. 48), titlu de proprietate (f. 49), memoriu tehnic (f. 51-65).

S-a luat interogatoriu pârâtului (f. 93) și reclamanților (f. 96-99), au fost audiați martorii H. M. (f. 107 ), S. C. (f. 108) și N. I. (f. 131). .

În cauză sa efectuat un raport de expertiză tehnică de către expert R. R. (f. 113 -126).

Analizând cu prioritate excepțiile invocate, în temeiul art. 137 C.pr.civ., instanța reține următoarele:

Asupra excepției inadmisibilității acțiunii bazate pe faptul că linia de hotar existentă între cele două imobile nu a suferit nicio modificare de mai mult de 50 de ani, raportat la probatoriul administrat și la obiectul acțiunii, - grănițuire – instanța urmează a respinge această excepție.

Din materialul probator nu a rezultat cu certitudine susținerile pârâtului, pe de o parte, iar pe de altă parte această argumentație a pârâtului nu este de natură să atragă inadmisibilitatea acțiunii în grănițuire, în condițiile în care acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în cazul în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească și sunt contestate de părți.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților instanța, raportat la probatoriul administrat constată că reclamanții aveau interes în promovarea prezentei cauze.

Acțiunea în grănițuire constituie acea acțiune prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, traseul real ce constituie limitele dintre două proprietăți.

Având în vedere că la acest moment este contestată delimitarea dintre cele două proprietăți, este evident că reclamanții din prezenta cauză au interes în promovarea prezentei acțiuni.

Față de cele de mai sus, instanța va respinge excepția lipsei de interes invocată de către pârât prin întâmpinare.

Asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele:

În cadrul acțiunii în grănițuire părțile trebuie să producă dovezi pentru stabilirea traseului pe care urmează să se fixeze semnele exterioare dintre fondurile învecinate, fără a fi însă obligate a dovedi însăși existența dreptului de proprietate asupra porțiunilor de teren, pentru care se stabilește hotărnicia.

Reclamanții au calitatea de proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF 2972 Galda de Jos, nr. top. 1593/1/2/3/2, nr. top 1593/1/2/4/2, nr. top 1593/1/2/5/1, casă curte și grădină în suprafață de 2151 mp.

Inițial, imobilul a fost înscris în CF 1821 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5, nr. top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6. având ca proprietar pe numitul P. P..

Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat contract de vânzare-cumpărare din 30.05.1959, numitul P. P. a înstrăinat reclamanților, respectiv numitei R. A. – sora reclamantului Țibulaș C., devenită prin căsătorie cu pârâtul „D.” – imobilul înscris în CF 1821 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5. nr- top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6.

Ulterior, pe terenul achiziționat, părțile au procedat la executarea construcției tip duplex.

Prin sentința civilă nr. 5709/1992 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar civil nr. 3475/1992 s-a dispus parcelarea imobilului înscris în CF 1821 Galda de Jos nr. top 1593/1/2/3, nr. top 1593/1/2/5, nr. top 1593/1/2/4, nr. top 1593/1/2/6, formându-se 3 parcele, respectiv:

-. nr. top noi 1593/1/2/3/2, nr. top 1593/1/2/4/2 și 1593/1/2/5/1 în suprafață de 2151 mp, fiind atribuită în cota de 1/1 părți reclamanților Țibulaș V. și Țibulaș C.;

-. nr. top noi 1593/1/2/3/3, nr. top1593/2/2/5/2 și 1593/1/2/6 în suprafață de 3198 mp, fiind atribuită în cota de 1/1 părți numitei C. C.;

-. nr. top noi 1593/1/2/4/1, nr. top1593/1/2/3/1 și 1593/1/2/3/4 rămânând pe vechiul proprietar de carte funciară – P. P..

Din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză nu rezultă limita de graniță între cele două proprietăți, în schimb raportul de expertiză judiciară efectuat de către expert R. R., care face parte integrantă din prezenta cauză, expertul a stabilit linia de graniță la pct. 4.2 raportat la aliniamentul stabilit conform raportului de expertiză întocmit de către expert D. G. în dosar nr. 3475/1992 al Judecătoriei Alba Iulia ca fiind reprezentată pe planul de amplasament și delimitare a imobilului ( planșa nr. 1 ) între punctele A-25-45-41-76-83-84.

Din același raport de expertiză rezultă că nu se poate delimita cele două imobile doar raportat la datele de carte funciară, datorită împrejurării că lipsesc împrejmuirile și nu se poate realiza o comparare între suprafața din act și cea măsurată.

Din același raport de expertiză rezultă că pe aliniamentul A-25-45-41-76- 74 -83-84 se respectă limita astfel cum a fost stabilită anterior, care corespunde cu aliniamentul dat de prelungirea axei zidului central care desparte cele două construcții între punctele 25-45, existând doar mici diferențe care se încadrează în toleranțele de măsurare pentru imobilele din intravilan.

Față de cele de mai sus, instanța va admite cererea precizată și va stabili linia de graniță dintre imobilele înscrise în CF 2972 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3/2 nr. top 1593/1/2/4/2, nr. top 1593 /1/2//5/1, casă, curte și grădină în suprafață de 2151 mp – proprietatea reclamanților și imobilul înscris în CF 3031 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/7, nr. top 1593/1/2/4/1/1, nr. top 1593/1/2/3/1/1, nr. top 1593/1/2/3/4/1, casă și loc de casă în suprafață de 1200 mp – proprietatea pârâtului, pe aliniamentul A-25-45-41-76-74-83-84 stabilit conform raportului de expertiză întocmit de către expert R. R., care face parte integrantă din prezenta cauză.

Raportat la cererea de înscriere în carte funciară, instanța constată că acest capăt de cerere nu a fost reiterat prin precizarea de acțiune; pe de altă parte, acțiunea în grănițuire are ca efect o materializare faptică a limitelor de proprietate, nefiind susceptibilă de a fi înscrisă în cartea funciară.

Raportat la obiectul cererii, instanța va compensa în parte cheltuielile de judecată și va obliga pârâtul D. I. la plata către reclamanți a sumei de 1200 lei cu titlu de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii bazată pe faptul că linia de nu a fost modificată de mai mult de 50 de ani, invocată de către pârât prin întâmpinare.

Respinge excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii, excepție invocată de către pârât prin întâmpinare.

Admite cererea precizată de către reclamanții ȚIBULAȘ V. și ȚIBULAȘ C. domiciliat în Galda de Jos, . ( nr. nou 11 ) jud. A. în contradictoriu cu D. I. domiciliat în Galda de Jos, ., jud. A..

Stabiliște linia de graniță dintre imobilele înscrise în CF 2972 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/3/2 nr. top 1593/1/2/4/2, nr. top 1593 /1/2//5/1, casă, curte și grădină în suprafață de 2151 mp – proprietatea reclamanților și imobilul înscris în CF 3031 Galda de Jos, nr. top 1593/1/2/7, nr. top 1593/1/2/4/1/1, nr. top 1593/1/2/3/1/1, nr. top 1593/1/2/3/4/1, casă și loc de casă în suprafață de 1200 mp – proprietatea pârâtului, pe aliniamentul A-25-45-41-76-74-83-84 stabilit conform raportului de expertiză întocmit de către expert R. R., care face parte integrantă din prezenta cauză.

Compensează în parte cheltuielile de judecată și obligă pârâtul D. I. la plata către reclamanți a sumei de 1200 lei cu titlu de judecată.

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.10.2013.

Președinte, Grefier,

B. B. M. R. D.

Aflată în pensie, semnează grefier șef

Red / tehnored BBM

10.01.2014

4 ex

← Acţiune în constatare. Sentința nr. 2590/2013. Judecătoria...  Pretenţii. Sentința nr. 3635/2013. Judecătoria ALBA IULIA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Sentința nr. 3142/2013. Judecătoria ALBA IULIA