Pretenţii. Sentința nr. 503/2013. Judecătoria ALBA IULIA
Comentarii |
|
Sentința nr. 503/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 8014/176/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
Sentința Civilă Nr. 503/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE H. C.
Grefier O. C. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant . și pe pârât S.C. C. A. SA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: avocat C. I. I. în substituirea avocatului C. L. pentru pârâtă, lipsă fiind avocat D. A. pentru reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că la data de 01.02.2013, pârâta a comunicat la dosar, prin fax, întâmpinare.
La data de 04.02.2013 reclamanta, prin avocat D. A., a depus la dosar, prin Registratura instanței, precizare de acțiune iar, în copie, deviz estimativ și factura fiscală nr. 880/29.09.2009 emisă de S.C. Fonta G. S.R.L. De asemenea, a depus la dosar cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea comunicării precizării de acțiune, cât și pentru comunicarea și studiul întâmpinării formulată în cauză, stabilirea și plata taxei judiciare de timbru raportat la acțiunea precizată.
Avocatul pârâtei depune la dosar delegație de reprezentare a pârâtei de către avocatul C. L. și delegație de substituire.
Instanța comunică un exemplar al precizării de acțiune avocatului pârâtei și acordă cuvântul asupra cererii de amânare formulată de avocatul reclamantei.
Avocatul pârâtei se opune amânării judecării cauzei având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada timbrării acțiunii la valoarea stabilită în sarcina sa prin conceptul de citare, solicitarea reclamantei de stabilire a taxei de timbru, raportat la acțiunea precizată, nu este întemeiată față de prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997, situație în care invocă excepția netimbrării acțiunii.
Instanța, față de poziția procesuală a pârâtei și având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada timbrării acțiunii, împrejurare în care pârâta a invocat excepția netimbrării acțiunii, respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de avocatul reclamantei. În ce privește solicitarea reclamantei privind stabilirea taxei de timbru raportat la acțiunea precizată, instanța constată, de asemenea, că este neîntemeiată deoarece, potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, în cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioara, motiv pentru care o respinge.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției netimbrării acțiunii, invocată de pârâtă.
Avocatul pârâtei solicită admiterea excepției, având în vedere că reclamanta avea obligația de a timbra acțiunea la valoarea stabilită în sarcina sa prin conceptul de citare. Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială în situația în care valoarea pretențiilor s-a micșorat după ce acțiunea a fost înregistrată, neținându-se seama de reducerea ulterioară. De asemenea, solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune la dosar factura nr._ din 13.12.2012 în valoare de 4960 lei reprezentând onorariu avocat.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 28.11.2012 sub dosar nr._, reclamanta .. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta S.C. C. A. S.A., prin hotărâre judecătorească:
- să se constate neexecutarea obligației pârâtei de despăgubire a reclamantei prin aducerea vehiculului în stare inițială;
- obligarea pârâtei la recuperarea prejudiciului cauzat prin plata folosului nerealizat în urma neutilizării vehiculului, estimat la suma de 18.000 euro și pierderea efectivă, respectiv o sumă echivalentă cu prețul reparațiilor ce trebuie efectuate asupra vehiculului pentru a fi adusă în starea anterioară accidentului rutier.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că semiremorca Kogel 924/SNCO 24, având nr. de identificare WKOS_8, a fost avariată într-un eveniment rutier în care a fost implicat vehiculul aparținând .., asigurat al S.C. C. A. S.A. Prin acordul din data de 07.12.2011, rezultat în urma concilierii dintre părți, pârâta a recunoscut vinovăția asiguratului său, fiind de acord cu plata despăgubirilor, urmând ca reparația să se realizeze într-i unitate agreată de pârâtă.
Reparațiile au fost executate în mod necorespunzător, iar în prezent semiremorca se află în posesia atelierului agreat de pârâtă, care refuză predarea acesteia în lipsa unei recepții fără obiecțiuni din partea reclamantei.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1164 și următoarele Cod civil, art. 1531 Cod civil, art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă, Legea nr. 136/1995.
În probațiune, reclamanta a depus înscrisuri (filele 5-17).
Prin întâmpinarea formulată (filele 26-28), pârâta a solicitat respingerea acțiunii.
Precizează pârâta că, în cauză, în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 136/1995, numitul G. C. P. are calitatea de intervenient forțat, solicitând citarea acestuia în calitatea sus indicată.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat lipsa calității procesuale pasive, apreciind că, calitatea procesuală pasivă aparține unității reparatoare.
La termenul de judecată din 04.02.2013 pârâta, prin avocat, a invocat excepția netimbrării acțiunii, instanța reținând cauza în pronunțare asupra excepției.
Examinând actele și lucrările dosarului, sub aspectul excepției netimbrării, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin 1 și 3 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea de către reclamant a obligației de plată până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii. Aceleași prevederi legale se regăsesc și în art. 35 alin.1,2 și 5 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 conform cărora „Taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat…instanțele judecătorești, cu totul excepțional, pentru motivele menționate în rezoluție pot reține cereri sau acțiuni netimbrate… obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată… Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.”
Având în vedere aceste dispoziții legale, instanța de judecată nu poate păși la judecarea cauzei și nu poate îndeplini nici un act de procedură în condițiile în care actul de sesizare a instanței nu este însoțit de plata taxelor judiciare de timbru.
In cauza dedusă judecății, deși reclamanta a fost citată pentru termenele de judecată din 07.01.2013 și 04.02.2013 (filele 18 și 25) cu mențiunea să achite taxa judiciară de timbru în valoare de 3231 lei și timbru judiciar de 5 lei, până la termenul de judecată din data de 04.02.2013 nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Instanța reține și că, potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 147/1997 „în cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară”, prin urmare reclamanta avea obligația de a timbra acțiunea la valoarea stabilită prin conceptul de citare, chiar și în situația în care prin precizarea de acțiune depusă la fila 29 și-a redus pretențiile.
Față de această împrejurare, în baza dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța va admite excepția netimbrării acțiunii și, în consecință, va anula ca netimbrată acțiunea civilă formulată de reclamantă.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea căzută în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere cuantumul ridicat al onorariului de avocat de 4960 lei, astfel cum rezultă din factura nr._/13.12.2012 (fila 35), precum și prevederile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța urmează a obliga reclamanta la plata onorariului de avocat în valoare de 500 lei.
Pentru a decide astfel, instanța va avea în vedere prevederile art. 274 alin. 3 C.pr.civ., conform căruia judecătorii au dreptul de a micșora plata onorariului de avocat, ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Astfel, ținând seama de obiectul dosarului, că în cauză nu a fost administrată probațiunea, precum și faptul că a rămas în pronunțare asupra excepției la primul termen de judecată pentru care avocatul a fost angajat în cauză, apreciază că onorariul solicitat este disproporționat față de munca depusă de avocat. Contractul de asistență judiciară fiind un contract intervenit între avocat și clientul său, care în temeiul principiului relativității efectelor contractului, nu este opozabil părții adverse din dosar, instanța consideră că nu este echitabil a se stabili în sarcina reclamantei plata întregului onorariu, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cuantumul cheltuielilor de judecată trebuie stabilit de așa natură, încât, achitarea acestora să nu devină o sarcină disproporționată și împovărătoare pentru partea care a pierdut procesul, în acest sens fiind și prevederile art. 41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În consecință, instanța urmează să o oblige pe reclamanta la plata către creditoare a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția netimbrării cererii invocată de pârâtă și, în consecință:
Anulează ca netimbrată acțiunea civilă formulată de reclamanta .., cu sediul în A. I., .. 49, ., județul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. A. S.A., cu sediul în Sibiu, . A, Centrul de Afaceri, nr. 2, ., 6, județul Sibiu.
Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. H. D. S. O. C.
Red. C.H.D.
Tred. S.O.C./ 4 ex.
15.02.2013
← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2748/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Încheierea nr. 2303/2013. Judecătoria ALBA IULIA → |
---|