Contestaţie la executare. Sentința nr. 5409/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5409/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 5597/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5409
Ședința publică din 17 septembrie 2013
Președinte: F. V. B.
Grefier: C. B.
S-a luat în examinare contestația la executare conexată formulată de contestatorul ., în contradictoriu cu intimații S. N. D. și B. E. Judecătoresc G. A. G..
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Contestația este timbrată cu suma de 204 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată propria sa competență generală, materială și teritorială, conform art. 713 Cod procedură civilă.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive a B. G. A. G., instanța declară că o unește cu fondul și pune în discuție excepția lipsei de interes invocată de intimatul S. N. D..
Reprezentantul intimatului B. G. A. G. lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții și arată că nu formulează alte cereri.
Instanța, în temeiul art. 33 din noul Cod de procedură civilă respinge excepția lipsei de interes. Astfel, interesul reprezintă folosul practic urmărit de contestatoare prin admiterea acțiunii. În cazul admiterii contestației reclamanta ar beneficia de întoarcerea în patrimoniul său a sumelor executate silit. Pe de altă parte ar putea evita cheltuieli de executare viitoare prin efectuarea unei plăți voluntare. În acest contest contestatoarea justifică un interes în formularea prezentei contestații.
Nefiind formulate alte cereri, ori probe de administrat, instanța declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul intimatului B. G. A. G. solicită respingerea contestației la executare, având în vedere că este vorba despre o hotărâre definitivă și irevocabilă și nu s-au invocat aspecte legate de caracterul cert al creanței.
În ceea ce privește demersurile și acordarea termenului pentru efectuarea plății, reprezentantul intimatului arată că au fost respectate toate termenele legale prevăzute de lege și incumbă debitorului să facă demersurile necesare pentru a-și demonstra buna-credință. Apreciază că creditorul nu are o culpă pentru faptul că a procedat mai departe la executarea silită.
Reprezentantul intimatului arată, de asemenea, că nu s-a efectuat nicio plată voluntară, copia ordinului de plată depus la dosar este ca urmare a popririi, conturile debitoarei fiind blocate prin poprire, astfel că aceasta nu putea efectua o astfel de plată voluntară.
Cu privire la cheltuielile de executare silită, reprezentantul intimatului arată că acestea sunt calculate conform dispozițiilor legale. Debitoarea trebuia să facă dovada că aceste cheltuieli nu sunt corect stabilite pentru ca instanța să diminueze cuantumul acestora. Solicită obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
I N S T AN Ț A
Constată că prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub nr._ /10.04.2013, contestatorul ., în contradictoriu cu intimații S. N. D. și executor Judecătoresc G. A. G., a solicitat anularea tuturor actelor de executare și desființarea executării silite pornită de intimați; suspendarea executării până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații; diminuarea spre minim a onorariului avocațial direct proporțional cu munca acestuia și respectiv complexitatea redusă a completării unei cereri tip de executare silită, precum și reducerea spre minimul special al cuantumului onorariului executorului judecătoresc; întoarcerea executării silite.
În motivare, contestatorul a arătat că la data de 04.04.2013 la sediul său s-a înregistrat încheierea executorului judecătoresc din data de 19.03.2013, precum și adresele de înființare a popririi până la încasarea sumei de 55.854,50 lei comunicate cu rea-credință de către executorul judecătoresc către mai multe bănci, cu toate că în cuprinsul oricărei facturi fiscale emisă de contestator este menționată expres banca debitorului, fiind astfel mai mult decât suficientă o adresă emisă către Citibank.
Prin sentința civilă nr. 935/05.02.2013 a fost admisă cererea formulată de intimatul S. N. D. și contestatorul a fost obligat la plata sumei de 45.236 lei cu titlu de despăgubiri, însă acesta nu a indicat niciun cont bancar în care să-i fie virată această sumă, astfel că societatea contestatoare s-a aflat în imposibilitatea de a-i achita suma respectivă.
Conform art. 622 alin. 2 doar în cazul în care debitorul nu execută de bună-voie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită.
Contestatorul apreciază că executarea silită a fost pornită cu rea-credință, manifestată atât de creditor, cât și de organul de executare, întrucât creditorul nu i s-a adresat în niciun fel în vederea încasării sumelor stabilite de către instanța de judecată și nici nu a indicat vreun cont în care să fie depuse aceste sume, situație în care contestatorul nu a avut altă modalitate de respectare a obligației de plată.
Prin adresa nr. 122/19.03.2013 societatea contestatoare a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 933/2013 pronunțată în dosar nr._ .
În ceea ce privește onorariul de avocat ce se pretinde în această cauză, contestatorul apreciază că acesta este fixat abuziv la nivelul sumei de 4.500 lei, considerând că nu are niciun fel de justificare în faza executării silite, neavând nevoie de nicio reprezentare care să justifice vreo cheltuială în plus în afara taxelor prevăzute de lege și percepute de executorul judecătoresc, care îndeplinește procedura de executare.
În susținerea acestor afirmații, contestatorul a redat extras din Decizia ÎCCJ n. 4492/2004, într-o cauză în care s-a cerut diminuarea onorariului avocațial, conform art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă.
În sprijinul acestor susțineri, contestatorul a invocat și Deciziile Curții Constituționale care au statuat constituționalitatea prevederilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, nr. 401/2005, nr. 184, 281 și 492/08.06.2006, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Fiind în faza executării silite, contestatorul apreciază că onorariul avocațial nu are niciun fel de justificare, cu atât mai mult cu cât s-a pornit executarea silită asupra unor sume care deși erau datorate, în condițiile comunicării unui cont bancar se putea ușor achita benevol de către contestator.
În plus, dată fiind lipsa culpei contestatorului în pornirea executării silite, obligarea sa la plata oricăror cheltuieli de executare este nelegală.
De asemenea, în temeiul dispozițiilor Ordinului nr. 2550/C/2006 al Ministrului Justiției actualizat, având în vedere că onorariul executorului judecătoresc poate varia între valorile minimale și maximale prevăzute în anexa la respectivul act normativ, societatea contestatoare a solicitat reducerea și a acestui onorariu către limita minimală, având în vedere că a procedat în conformitate cu dispozițiile executorului judecătoresc și a consemnat la dispoziția acestuia întreaga sumă pentru care s-a înființat poprirea.
Astfel, contestatorul apreciază că se impune anularea actelor de executare silită efectuate de B. G. A. G. în dosarul execuțional nr. 80/2013, precum și desființarea executării silite pornite împotriva sa.
Pentru argumentele învederate, contestatorul a arătat că înțelege să conteste și eliberarea sumei către creditorul urmăritor, întrucât există pericolul real ca după efectuarea acestei operațiuni să fie în imposibilitatea recuperării sumei care ar urma să fie distribuite creditorului, având în vedere că societatea contestatoare a formulat recurs împotriva titlului executoriu reprezentat de sentința civilă pusă în executare, precum și faptul că, în temeiul dispozițiilor art. 722 Cod procedură civilă solicită și întoarcerea executării silite, cu restabilirea situației anterioare, în sensul de a i se restitui sumele consemnate la dispoziția executorului judecătoresc.
În drept, contestatorul a invocat art. 451, 711, 718, 720 alin. 4, 722, 783 Cod procedură civilă, precum și Ordinul MJ nr. 2550/C/2006 cu modificările și completările ulterioare, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv adresă de înființare a popririi, factura nr. 941/11.04.2013, plângere penală, ordin de plată nr. 126/08.04.2013, încheierea din data de 10.04.2013 a B. G. A. G., adresa nr. 179/09.04.2013 emisă de contestator.
Prin rezoluția din data de 12.06.2013, instanța a dispus comunicarea către intimați a contestației formulate și a înscrisurilor anexate acesteia.
În cadrul procedurii prealabile, intimatul B. E. Judecătoresc G. A. G. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că, prin demersurile efectuate, executorul judecătoresc este în exercițiul unor atribuții conferite prin lege, neavând niciun interes propriu, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin decizia nr. 162/22.04.2003.
Cu privire la fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea contestației la executare, arătând că, în contra susținerilor contestatoarei se impune a sublinia nu doar lipsa de justificare a contestației la executare, ci însăși reaua-credință a contestatoarei, care interpretând greșit dispozițiile legale critică nejustificat actele și măsurile luate.
Astfel, la data de 19.03.2013, prin încheierea ce face parte integrantă din dosarul execuțional, s-a admis înregistrarea cererii de executare silită, formându-se dosarul execuțional nr. 80/2013;
La data de 21.03.2013, intimatul a depus cererea de încuviințare a executării silite, cerere care a fost încuviințată, prin poprire, conform încheierii nr. 1667/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._:
La data de 29.03.2013, conform solicitării creditorului și a listei băncilor depuse de acesta la dosar execuțional, s-a înființat poprirea asupra conturilor debitoarei deschise la mai multe unități bancare. Adresa de poprire comunicată instituțiilor bancare s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 780 și urm. Cod procedură civilă, executorul judecătoresc, în aplicarea acestor dispoziții nefiind îngrădit și ținut de a solicita poprirea strict pe doar un cont de operare al debitorului.
La data de 08.04.2013, prin adresa de mail a B. i-a parvenit de la Banca Transilvania OP-ul nr. 126/08.04.2013, cu solicitarea deblocării contului debitoarei deținut la această bancă, în acel moment luând la cunoștință de plata făcută, înștiințarea debitoarei survenind în data de 09.04.2013, tot pe adresa de mail.
La data de 10.04.2013 la biroul executorului judecătoresc s-a prezentat un reprezentant al societății debitoare, care a depus la dosarul execuțional o contestație la executare formulată de debitoare și o adresă prin care debitoarea solicita suspendarea distribuirii sumei rezultate prin poprire, neinvocând vreun temei legal prin care executorul judecătoresc să dispună suspendarea eliberării sumei sau să depună la dosarul execuțional vreun act din care să rezulte impedimentul executorului judecătoresc să procedeze la eliberarea sumei de bani.
La aceeași dată, 10.04.2013, constatând că nu există impedimente la eliberarea sumei de bani, aceasta făcându-se fără trecerea vreunui termen, executorul judecătoresc a procedat la eliberarea sumei de 55.854,50 lei, conform încheierii de eliberare din 10.04.2013 și a cererii creditorului.
În ceea ce privește critica adusă de contestator, cu privire la faptul că executarea silită a fost pornită cu rea-credință, în contextul în care creditorul nu s-ar fi adresat debitoarei cu o cerere prin care să i se achite creanța și nici nu i-ar fi indicat vreun cont, intimatul a arătat că executarea obligației se face de bună-voie și de îndată de debitor. În măsura în care aceasta ar fi avut intenția de a face plata benevol, avea la dispoziție fie încunoștințarea de îndată a creditorului asupra intenției de plată voluntară, solicitând să i se comunice chiar un cont în care să se facă această plată, fie procedura legală a ofertei reale de plată urmate de consemnațiune.
În lipsa oricărei reacții din partea debitoarei, creditorul nu a procedat decât la uzitarea unui mijloc legal, respectiv executarea silită, în virtutea dreptului său de creanță.
La acea dată, recursul formulat de către contestatoare împotriva titlului executoriu a fost respins, confirmându-se astfel în mod irevocabil obligația debitoarei la plata creanței dispuse de instanța de fond.
Intimatul a mai arătat că singurele critici aduse prin contestația la executare și care nu determină anularea actelor și formelor de executare sunt cele vizând onorariul avocațial și cheltuielile de executare a căror diminuare se solicită.
Intimatul apreciază că aspectul cel mai important de analizat de instanța de judecată este acela că debitoarea nu și-a executat de bună-voie obligația de plată, aceasta nu a făcut nicio plată voluntară, nici măcar în faza de executare silită, în fapt, creanța creditorului și îndestularea acestuia făcându-se strict ca urmare a popririi.
Ca urmare a recuperării integrale a creanței în urma popririi, intimatul, conform dispozițiilor art. 720 coroborat cu art. 783 alin. 6 Cod procedură civilă, în mod legal a procedat la eliberarea sumei, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 720alin. 4 coroborat cu art. 783 alin. 6 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește întoarcerea executării silite, intimatul apreciază că aceasta este inadmisibilă, titlul executoriu nefiind desființat, creanța este certă, lichidă și exigibilă subzistând ca urmare a respingerii recursului.
Intimatul S. N. D. nu a formulat întâmpinare, însă prin notele de ședință depuse la dosar la data de 26.08.2013 a invocat excepția lipsei interesului, ca urmare a faptului că a fost despăgubit, astfel că prezenta contestație este lipsită de interes.
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub nr. 5605/11.04.2013, contestatorul ., în contradictoriu cu intimații S. N. D. și Birou Executor Judecătoresc G. A. G., a solicitat anularea tuturor actelor de executare și desființarea executării silite pornită de intimați; suspendarea executării până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații; diminuarea spre minim a onorariului avocațial direct proporțional cu munca acestuia și respectiv complexitatea redusă a completării unei cereri tip de executare silită.
În motivare, contestatorul a invocat aceleași argumente ca și în cadrul dosarului nr._, iar în probațiune a depus înscrisuri în copie, respectiv sentința civilă nr. 935/05.02.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, Ordonanța nr._/13.12.2011 pronunțată în dosar nr._/55/2011, încheierea nr. 1667/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
Intimatul S. N. D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nelegală și netemeinică, arătând că executarea silită s-a pornit la cererea sa, în modalitatea popririi, după ce a intrat în posesia titlului executoriu.
În ceea ce privește suspendarea executării silite, intimatul a arătat că aceasta este tardivă, executarea silită fiind închisă prin achitarea prețului la data de 11.04.2013.
Cu privire la onorariul avocatului în sumă de 4.500 lei, intimatul susține că acesta este legal și justificat, el reprezentând chiar mai puțin de 10% din totalul prejudiciului avut de recuperat, astfel că nu s-a săvârșit niciun abuz și nu s-a încălcat niciun principiu de drept.
Prin încheierea din data de 27.08.2013 dosarul nr._ a fost conexat la dosarul nr._, potrivit considerentelor acelei încheieri.
La dosar s-a depus și copia certificată a dosarului execuțional nr. 80/2013 a Biroului executor judecătoresc G. A. G..
La termenul de judecată din data de 17.09.2013, instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului executorului judecătoresc G. A. G. și a respins excepția lipsei interesului.
Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt, următoarele:
În dosar execuțional nr. 80/2013 al B. G. A. G. împotriva contestatoarei a început executarea silită în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 935/05.02.2013 prin a fost admisă cererea formulată de intimatul S. N. D. și contestatorul a fost obligat la plata sumei de 45.236 lei cu titlu de despăgubiri. Hotărârea ante-menționată este executorie de la data pronunțării, conform art. 376 raportat la art. 377 alin.1 pct. 1 din Cod de procedură civilă (1865).
Respectivul dosar execuțional s-a constituit în baza cererii de executare silită formulate de creditor la data de 19.03.2013.
Contestatoarea avea obligația, conform art. 3711 din Cod de procedură civilă (1865) și art. 622 din noul Cod de procedură civilă să își execute obligația benevol.
Intimatul nu poate fi acuzat de rea-credință, în ceea ce privește pornirea executării silite, în condițiile în care a așteptat timp de o lună și jumătate executarea benevolă a obligației de către contestatoare.
Susținerea acesteia că nu a putut efectua plata, din cauza faptului că nu avea un cont al creditorului, nu poate fi primită în condițiile în care putea uza de procedura ofertei reale de plată urmată de consemnațiune, reglementate de art. 1005 și următoarele din noul Cod de procedură civilă.
De asemenea este neîntemeiată susținerea contestatoarei că în mod abuziv executorul judecătoresc a trimis adrese de înființare a popririi către mai multe unități bancare, întrucât dispozițiile art. 782 nu conțin vreo limitare în acest sens, executorul fiind liber să trimită oricâte adrese de înființare a popririi socotește necesar și către orice persoane care pot avea calitatea de terți popriți.
Susținerea contestatoarei că plata efectuată prin OP nr. 126/08.04.2013 a fost o plată benevolă, este de asemenea neîntemeiată întrucât la acea dată conturile societății erau poprite, adresa de înființare a popririi fiind comunicată băncii plătitoare la data de 03.04.2013.
În privința cheltuielilor de executare silită, instanța constată că acestea se încadrează în plafonul maximal stabilit prin Ordinul MJ nr. 2550/C/2006. De asemenea onorariul avocațial stabilit pentru faza de executare silită nu apare ca fiind disproporționat față de valoarea creanței de recuperat.
Contestatoarea a renunțat la cererea de suspendare a executării silite, instanța luând act de aceasta prin Încheierea de la data de 22.07.2013 pronunțată în dosarul conexat nr._ .
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, instanța consideră, față de prevederile art. 36 din noul Cod de procedură civilă că acesta nu are calitate procesuală, întrucât din economia dispozițiilor art. 711-719 din noul Cod de procedură civilă, rezultă că părțile în cadrul contestației la executare sunt doar creditorul, debitorul sau orice altă persoană interesată, nu și executorul judecătoresc, când contestația nu vizează refuzul acestuia de a începe executarea silită ori de a îndeplini un act de executare, întrucât acesta îndeplinește doar atribuții administrative contribuind la realizarea unui serviciu public.
Pentru aceste considerente și în baza dispozițiilor legale ante-menționate și a prevederilor art. 711 din noul Cod de procedură civilă, instanța va respinge contestația la executare formulată, iar ca o consecință a acestui fapt, raportat la prevederile art. 722 din noul Cod de procedură civilă se va respinge și cererea de întoarcere a executării silite.
Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare conexată formulată de contestatorul ., cu sediul în București, .. 41-43, corp A, sector 1, înregistrată la ORC sub nr. J40/_/2007, CUI_, în contradictoriu cu intimații S. N. D., cu domiciliul în A., ., ., . și B. E. Judecătoresc G. A. G., cu sediul în A., Spl. Gen. D. P., nr. 21, ., C. RO_.
Respinge cererea de întoarcere a executării silite efectuate în dosar execuțional nr. 80/2013 al B. G. A. G..
Fără cheltuieli de judecată.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 de zile de la comunicare, apel ce se poate depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică azi 17.09.2013.
Președinte,Grefier,
F. V. B. C. B.
FVB/CB/ 17.10.2013/ 5 ex. din care 3 ex. se comunică cu:
- .-București, .. 41-43, corp A, sector 1
- S. N. D.-A., ., ., .
- G. A. G.-A., Spl. Gen. D. P., nr. 21, .
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4106/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 3777/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
