Pretenţii. Sentința nr. 741/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 741/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 12075/55/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 741
Ședința publică din 29 ianuarie 2013
Președinte: F. V. B.
Grefier: C. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul H. O., în contradictoriu cu pârâta D. G. S., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului, avocat B. I. din Baroul A., pârâta asistată de avocat C. D. din Baroul A. și martorul Hamu Naser, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu 3523,50 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, sub prestare de jurământ se audiază martorul.
Nefiind formulate alte cereri, ori probe de administrat, instanța, în baza art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției prescripției invocată de pârâtă, având în vedere faptul că aceasta a efectuat o plată care întrerupe cursul prescripției. Cu privire la fondul cauzei, reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 22.500 USD, echivalentul a 82.500 lei, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei solicită admiterea excepției prescripției, având în vedere faptul că au trecut mai mult de trei ani de la data restituirii parțiale a împrumutului, respectiv iunie 2009, fiind astfel incidente dispozițiile Decretului 167/1958. În ceea ce privește fondul cauzei, reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii. Arată că martorul audiat la acest termen este bun prieten cu reclamantul și apreciază că este subiectiv iar afirmațiile acestuia nu sunt confirmate de ceilalți martori, care au declarat faptul că a existat un singur împrumut, restituit parțial în iunie 2009. Nu solicită cheltuieli de judecată.
J U D E C A T A
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._ /16.08.2012, reclamantul H. O., în contradictoriu cu pârâta D. G. S., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 22.500 USD, echivalentul a 82.125 lei, la un curs BNR de 3,65 USD/1 leu, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că la data de 16.06.2009 a încheiat cu pârâta un contract de împrumut, ce prevedea primirea de către pârâtă a sumei de 25.000 USD și 8.500 lei până la data de 22.06.2009, adică pentru o săptămână.
Pârâta nu a restituit suma împrumutată așa cum s-a obligat, astfel că la data de 17.05.2012, reclamantul a formulat o acțiune în instanță în temeiul OG nr. 5/2000, iar la data de 12.06.2012 pârâta i-a plătit suma de 8.500 lei și 2.500 USD, când l-a pus pe reclamant să scrie pe contractul de împrumut că a primit acea sumă și i-a predat o copie, situație pe care pârâta a prezentat-o în dosarul civil nr._, astfel că instanța a dispus respingerea cererii sale.
La data de 13.07.2012, reclamantul a promovat o nouă acțiune pe procedura specială a somației de plată, care a fost respinsă pe considerentul că există autoritate de lucru judecat raportat la această procedură (dosar_/55/2012).
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 969 și art. 1092 Cod civil, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv înscris sub semnătură privată intitulat „declarație”, precum și proba cu martorul Hamu Naser.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția puterii de lucru judecat a Ordonanței nr. 6943/07.08.2012, pronunțată în dosar nr._/55/2012 al Judecătoriei A., excepția prescripției dreptului la acțiune în sens material, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu privire la excepția puterii de lucru judecat, pârâta a apreciat că sunt incidente prevederile art. 1201 Cod civil.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, în sens material, pârâta a arătat că la data scadenței împrumutului era restituit o parte din acesta, iar în cursul lunii iunie 2009 s-au mai făcut niște plăți parțiale, apreciind că sunt aplicabile prevederile Decretului 167/1958. Conform art. 3 alin. 1 și art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958, termenul general de prescripție este de 3 ani, care a început să curgă la 25.06.2012-data pronunțării hotărârii irevocabile din dosar_ al Judecătoriei A.. Chiar dacă prima cerere a reclamantului formulată în baza OG 5/2001 (dosar_ ) a fost depusă în 17.05.2012 la Judecătoria A., aceasta a fost respinsă în 25.06.2012, hotărârea judecătorească fiind irevocabilă. Cea de-a doua cerere este identică cu prima, prin prisma identității de părți, de obiect și de cauză, iar această ultimă cerere care face obiectul prezentului dosar a fost înregistrată la 13.07.2012 la Judecătoria A., adică după împlinirea termenului de prescripție.
Luând în considerare scadența împrumutului la 22.06.2009, termenul de judecată din 25.06.2012 în dosar_, respectiv plățile parțiale efectuate de pârâtă în iunie 2009, care sunt și singurele plăți efectuate de aceasta, pârâta apreciază că prezenta acțiune este prescrisă, deoarece termenul general de prescripție a început cel târziu în 30.06.2009 și s-a împlinit cel târziu în 30. 06.2012, ori prezenta cerere s-a depus în 16.08.2012, adică după împlinirea termenului de prescripție.
Față de aceste împrejurări, pârâta a solicitat admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune, respectiv respingerea cererii.
Pe fondul cauzei, în situația respingerii excepțiilor, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, pârâta a invocat prevederile art. 115 și art. 1367 Cod procedură civilă, art. 1201 și art. 1200 pct. 4 Cod civil, Decret 167/1958, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv ordonanța nr. 6943/07.08.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2012, ordonanța nr. 6176/25.06.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ și proba cu martorii S. M.-V. și D. S..
Prin încheierea din data de 02.10.2012 instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, potrivit considerentelor acelei încheieri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține, în fapt, următoarele:
Conform art. 102 alin. 1 din Legea 71/2011 „Contractul este supus dispozițiilor în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”. Așadar legea aplicabilă prezentului litigiu este vechiul Cod civil, în vigoare la data de 16.07.2009, data încheieri contractului de împrumut între părți. De asemenea, termenul de prescripție a dreptului la acțiune și cazurile de întrerupere sau de suspendare a prescripției sunt cel reglementate de Decretul 167/1958, în vigoare la aceeași dată.
În fapt, la data de 16.06.2009 reclamantul a încheiat cu pârâta un contract de împrumut, materializat printr-un înscris sub semnătură privată denumit "Declarație", atestat în privința datei și a identității persoanei de domnul avocat B. I.. Conform contractului pârâtă a primit suma de 25.000 USD și 8.500 lei pe care s-a obligat să îi restituie până la data de 22.06.2009. În cazul în care nu ar fi restituit împrumutul la scadență s-a obligat să mai plătească o penalitate de 1%/zi de întârziere.
Încheierea contractului de împrumut este necontestată de părți.
Problema de drept care se pune în prezentul litigiu este de a stabili dacă dreptul la acțiune al reclamantului pentru obligarea pârâtei la restituirea împrumutului primit este prescris sau nu.
Conform art. 7 alin. 1 și 3 din Decretul 167/1958 termenul de prescripție a început să curgă de la data expirării termenului suspensiv stipulat în contract și anume de la data de 22.06.2009. Termenul de prescripție s-ar împlini, conform art. 3 din Decretul 167/1958, după trei ani adică la data de 22.06.2012.
În concordanță cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. a) din Decretul 167/1958, prescripția se întrerupe „prin recunoașterea dreptului a cărei acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția”.
Efectuarea unei plăți parțiale este considerată în mod unanim de doctrină și jurisprudență drept o recunoaștere a dreptului și deci un eveniment întrerupător al cursului prescripției.
Pentru a se dovedi plățile parțiale efectuate, părțile, la termenul din data de 02.10.2012, au fost de acord cu audierea de martori, astfel că proba a fost încuviințată în condițiile art. 1191 alin. 3 din vechiul Cod civil.
Din declarațiile martorilor audiați rezultă că între părți au existat mai multe contracte de împrumut pentru perioade scurte de timp, fără a se redacta vreun înscris doveditor și că pârâta a restituit la scadență sumele împrumutate, aspecte ce rezultă din declarația martorului Hamu Naser.
Conform declarației aceluiași martor împrumutul pentru care s-a încheiat înscrisul numit "declarație" face parte dintr-un împrumut mai mare de 30.000 USD și 10.000 lei, pe care pârâta nu i-a putut restitui în întregime la scadență astfel că s-a încheiat respectivul înscris cu privire la diferența de sumă de restituit și cu privire la noul termen acordat.
Potrivit declarației martorului S. M., în luna iunie a anului 2009, între perioada de sfârșit a anului școlar și data de 3 iulie (ziua de naștere a fiului său când trebuia să plece cu acesta în excursie) a însoțit-o pe pârâtă să restituie o sumă de bani reclamantului, sumă al cărui cuantum însă nu îl cunoaște.
Întrucât sfârșitul anului școlar 2008-2009 a avut loc în data de 12.06.2009 (http://www.edu.ro/index.php/pressrel/_), rezultă că cele două declarații se coroborează, cel de al doilea martor însoțind-o pe reclamantă la restituirea unei porții din împrumutul inițial de 30.000 USD și 10.000 lei.
Întrucât cel din urmă martor afirmă că suma ce s-a plătit a fost în moneda EURO, aceste declarații ale martorilor se coroborează și cu cea a martorei D. S. care a asistat la restituirea unei sume de bani în luna iunie a anului 2009, însă nu știe despre ce sumă e vorba, în ce monedă s-a făcut plata sau în care perioadă a lunii, astfel încât este probabil ca suma restituită să fie în lei.
Referitor la restituirea unei alte părți din împrumut instanța va lua în considerare declarația martorului Hamu Naser care afirmă că a fost de față la restituirea sumei de 2000 Euro și 8500 lei ocazie cu care reclamantul și-a sunat avocatul care l-a sfătuit să facă mențiune despre această împrejurare în scris pe contractul de împrumut. În urma discuției reclamantul a scris pe verso-ul contractului de împrumut, în partea stângă jos, mențiunea cu privire la data și suma restituită.
Din cuprinsul acestei mențiuni rezultă că la data de 12.06.2012 pârâta a restituit reclamantului suma de 2000 Euro (echivalentul a 2500 USD) și 8500 lei.
Instanța nu va lua în considerare declarația martorului S. M. care afirmă că în anul 2010 pârâta i-ar fi restituit reclamantului o mare parte din suma împrumutată întrucât martorul nu a asistat la vreun astfel de eveniment și nici nu știe despre ce sume este vorba.
Întrucât pârâta a restituit o parte din creanță, la data de 12.06.2012, instanța consideră că prin aceasta a recunoscut datoria pe care o are față de reclamant fapt ce a întrerupt cursul prescripției, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție de la data restituirii, astfel că la data formulării acțiunii dreptul material la acțiune al reclamantului nu era prescris.
Potrivit art. 969 raportat la art. 1584 din vechiul cod civil pârâta are obligația de a restitui suma împrumutată, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 22.500 USD în echivalent lei la data plății cu titlu de împrumut nerestituit.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâta la plata sumei de 3528,5 lei cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta D. G. S..
Admite acțiunea formulată de reclamantul H. O., cu domiciliul procesual ales în A., ., . (la av. B. I.), împotriva pârâtei D. G. S., cu domiciliul în A., Calea A. V., .. 9, județul A., pentru pretenții
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 22.500 USD în echivalent lei la data plății cu titlu de împrumut nerestituit și suma de 3528,5 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 29.01.2013.
Președinte,Grefier ,
F. V. B. C. B.
FVB/CB/ 05.03.2013/4 ex. din care 2 ex. se . style="margin-right:1.25pt"> - H. O.-A., ., . (la av. B. I.)
- D. G. S.-A., Calea A. V., .. 9, județul A.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3097/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
