Contestaţie la executare. Încheierea nr. 3916/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 3916/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 14-07-2015 în dosarul nr. 7304/55/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 3916
Ședința publică din data de 14 iulie 2015
Președinte: A.-M. A.
Grefier: S. B.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția Regională G. a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. în contradictoriu cu intimatul D. S. P..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul contestatoarei, consilier juridic B. M., lipsă fiind intimatul.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța pune în vedere reprezentantei contestatoarei că are obligația de a achita suma de 8,93 lei reprezentând cheltuieli cu fotocopierea dosarului de executare.
De asemenea, pune în discuție excepția autorității de lucru judecat, excepție invocată de intimat prin întâmpinare și acordă cuvântul pe excepție și pe fond.
Reprezentanta contestatoarei solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat motivat de faptul că cele două dosare au ca obiect două acte de executare diferite. Cu privire la fondul cauzei, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, respectiv anularea popririi executorii. Arată că debitul principal a fost achitat, iar în calea de atac, s-a insistat mai mult pe cheltuielile de executare. Având în vedere decizia dată în apel, consideră că nu poate fi obligată nici acum la plata cheltuielilor de executare. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță la data de 02.06.2015 sub nr. de dosar_, contestatoarea Direcția Regională G. a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. în contradictoriu cu intimatul D. S. P. a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să dispună, în principal, suspendarea executării silite în condițiile art. 718 C.pr. civ., iar pe fond, admiterea contestației la executare silită formulată și anularea popririi executării înființată la data de 19.05.2015 de către B. H. P. în dosarul execuțional nr. 221/2014.
În susținerea cererii de suspendare a executării silite contestatoarea a invocat dispozițiile art. 718 arătând că în urma emiterii popririi este iminentă executarea silită, în caz de neplată în termen a obligației din lipsă de fonduri, fonduri care trebuie solicitate expres de către ordonatorul de credite potrivit procedurii care exista la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere faptul că obligația de plată a cheltuielilor de executare s-a născut în 2015 și nu puteau fi prevăzute prin bugetul întocmit în 2014 pentru 2015.
Având în vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și procedura punerii în executare a hotărârilor judecătorești reprezentând drepturi salariale, aprobată de Ministerul Finanțelor Publice fondurile privind plata cheltuielilor de executare trebuie solicitate expres de către ordonatorul de credite potrivit procedurii care exista la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.
Astfel, doar prin admiterea cererii de suspendare provizorie se poate preîntâmpina un prejudiciu întrucât prin poprirea și virarea banilor existenți în contul instituției este perturbata întreaga activitate a instituției deoarece aceste fonduri sunt destinate salariilor angajaților, plăților către furnizori, precum și toate cheltuielile aferente activității unei instituții publice.
Pe cale de excepție, contestatoarea a invocat prematuritatea declanșării procedurii de executare silită.
În fapt, prin Somația emisă în dosarul execuțional nr. 221/06.11.2014 Biroul Executorului Judecătoresc H. P. a solicitat plata, în termen de o zi de la primirea actului de executare, către creditorul D. S. P. a sumei de 8.536 lei (6.510 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare în sumă de 2.026 lei).
Împotriva Somației emisă în dosarul execuțional nr. 221/06.11.2014 de către Biroul executor Judecătoresc H. P., contestatoarea a formulat contestație la executare la data de 21.11.2014, contestație care a fost admisă prin sentința civilă nr. 406/27.01.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2014, prin care dispune „ anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 221/2014 al B. P. H.."
Prin urmare, hotărârea instanței de fond a anulat atât somația, încheierea de încuviințare a executării silite, cât și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în sumă de 2.026 lei.
Împotriva sentinței creditorul a formulat apel, care a fost soluționat prin Decizia civilă nr. 577/12.05.2015, hotărâre prin care instanța se va pronunța asupra cheltuielilor de executare, dar care la data prezentei nu este încă redactată astfel că este neîntemeiată poprirea emisă motivată de faptul că nu a fost respectat termenul de 6 luni în condițiile în care cheltuielile de executare în sumă de 2.026 lei au devenit scadente începând cu 12.05.2015.
Contestatoarea mai apreciază că executorul judecătoresc în mod nelegal, încălcând flagrant prevederile art. 2 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii și Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2033/2013 prin care s-a aprobat procedura operațională PO - 29.16 privind verificarea și plata obligațiilor bănești stabilite prin hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești pe teritoriul Statului Român, a trecut la executarea silită a Administrației Județene a Finanțelor Publice A. prin emiterea popririi în baza art. 781 Cod procedură civilă.
Având în vedere că hotărârea nu este redactată, nefiind comunicată cu instituția contestatoare, aceasta este în imposibilitatea solicitării acestor cheltuieli în mod benevol, fără a fii necesară emiterea popririi, în baza O.M.F.P. nr. 2033/2013 potrivit căruia în urma cererii creditorului, însoțită de documente justificative și în urma verificării legalității titlului executoriu de către consilierul juridic desemnat de către conducătorul serviciului/compartimentului din cadrul A.J.F.P. Județene, se întocmește un referat de instrumentare al cauzei, care va fi înaintat Direcției Generale Juridice din cadrul Ministerului Fianțelor Publice in vederea avizării pentru legalitate și supunerii aprobării ordonatorului principal de credite.
În cazul în care solicitarea de punere în executare a titlului executoriu corespunde dispozițiilor legale, consilierul juridic desemnat din cadrul Direcției Generale Juridice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, întocmește în termen de 5 zile lucrătoare, avizul de legalitate, care se transmite spre aprobare ministrului finanțelor publice sau persoanei căreia i-a fost delegată această calitate.
După aprobarea propunerii de punere în executare a titlului executoriu prin efectuarea plății sumelor cuprinse în hotărârea judecătorească, prin activitatea de secretariat a Direcției Generale Juridice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, avizul de legalitate împreună cu documentația de plată vor fi comunicate structurii care a inițiat demersul de plată în vederea efectuării demersurilor legale privind punerea în executare a hotărârii prin efectuarea plății.
În conformitate cu procedura de plată a despăgubirilor pe cale amiabilă, pe baza unei simple cereri, contestatoarea dă curs tuturor cererilor debitorilor, acestea fiind aprobate de Direcția G. Juridică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Având în vedere cele precizate mai sus, contestatoarea apreciază că nu poate fi acceptată ideea promovării executării silite prin executor judecătoresc în condițiile în care aceasta efectuează astfel de plăți pe cale amiabilă în baza Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 2033/2013.
Până în acest moment creditorul nu a formulat nicio cerere de restituire pentru plata cheltuielilor de executare în sumă de 2.026 lei, trecând direct la emiterea popririi.
În conformitate cu art. 2 si 3 din O.G. nr. 22/2002, actualizată, privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii executarea silită este prematură:
Art. 2. " Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului."
Art. 3 „în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie."
Astfel, din prevederile mai sus invocate reiese în mod clar că executarea silită a unei instituții publice se poate face doar după expirarea termenului de 6 luni, care începe să curgă de la momentul comunicării actului de executare.
În acest sens instituția publică urmează să efectueze demersurile necesare pentru includerea în buget a respectivelor creanțe, potrivit prevederilor art. 1 și 2 din O.G. nr. 22/2002:
Art. 1 „Creanțele stabilite prin titluri executorii in sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă."
Prin urmare, potrivit principiului "specialia generalibus derogant" în speță se aplică cu prioritate prevederile O.G. nr. 22/2002, executorul judecătoresc fiind ținut a respecta aceste prevederi potrivit art. 51 din Legea nr. 188/2000 care dispune: "Executorul judecătoresc își îndeplinește atribuțiile cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, a statutului profesiei și a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum și ale Codului de procedura civilă și ale altor legi aplicabile în materie.”.
Se mai arată că măsura popririi executorii instituită la data de 19.05.2015 de către B.E.J. "H. P." în dosarul execuțional nr. 221/2014 este nelegală și ca urmare a faptului că prin Somația și Procesul verbal emise în data de 05.11.2014, în dosarul execuțional nr. 221/ex/2014, de către B.E.J. "H. P." se solicită plata de către A.J.F.P. A. către B.E.J. "H. P." a sumei totale de 8.536 lei (6.510 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare în sumă de 2.026 lei).
Suma de 6.510 lei a fost achitată prin Ordinul de plată nr. 4333/12.05.2015, rămânând neachitată suma de 2.026 lei, reprezentând cheltuieli de executare.
Împotriva Somației emisă în dosarul execuțional nr. 221/06.11.2014 de către Biroul Executor Judecătoresc H. P., contestatoarea a formulat contestație la executare la data de 21.11.2014, contestație care a fost admisă prin Sentința civilă nr. 406/27.01.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2014, prin care dispune „ anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 221/2014 al B. P. H.."
Prin urmare, hotărârea instanței de fond a anulat atât somația, încheierea de încuviințare a executării silite, cât și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în sumă de 2.026 lei.
Împotriva sentinței creditorul a formulat apel, care a fost soluționat prin Decizia civilă nr. 577/12.05.2015, hotărâre prin care instanța se va pronunța asupra cheltuielilor de executare, dar care la data prezentei nu este încă redactată astfel că este neîntemeiată poprirea emisă motivată de faptul că nu a fost respectat termenul de 6 luni în condițiile în care cheltuielile de executare în sumă de 2.026 lei au devenit scadente începând cu 12.05.2015.
Având în vedere că hotărârea nu este redactată, nefiind comunicată cu instituția noastră suntem în imposibilitatea solicitării acestor cheltuieli în mod benevol, fără a fii necesară emiterea popririi, în baza O.M.F.P. nr. 2033/2013 potrivit căruia în urma cererii creditorului, însoțită de documente justificative
În vederea plății acestei sume petentul trebuie să pună la dispoziție Decizia civilă nr. 577/12.05.2015 în original, legalizată. Aceste documente sunt necesare și obligatorii in vederea puneri in executare, Tund înscrise in procedura operațională 29.16 din 17.12.2013 prevăzută de OMFP 2033/2013, pentru întocmirea avizului de legalitate și aprobarea la plată a sumelor de bani reprezentând cheltuieli de judecată.
Executarea silită trebuie să fie ultima opțiune pe care creditorul trebuie să o ia pentru a-i fi achitată suma de bani, ori atât timp cât nu făcut nici un demers printr-o cerere direct la debitor, în speță A.J.F.P. A., considerăm că executarea silită nu este legală.
Procedura operațională aprobată de Ministerul Finanțelor Publice nu neagă existența dreptului creditorului și nici nu se refuză punerea în executare a acestor drepturi, ci doar se stabilește modalitatea de executare a hotărârilor judecătorești. Fără respectarea acestor operațiuni de către creditor cât și de către debitor, nu poate fi pusă în executare poprirea B.E.J. "H. P.".
Mai mult decât atât, prin Hotărârea nr. 74/05.12.2014, emisă de către Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, se arată că în cazul procedurilor de executare silită care vizează debitori - instituții publice să se țină cont de procedura specială prevăzută de O.M.F.P. nr. 2033/2013.
Titlul executoriu a fost pus în executare, de bună-voie de către A.J.J.F.P. A. prin achitarea sumei de 6.510 lei, cât dispunea hotărârea judecătorească, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, astfel că nu mai era necesară începerea executării silite.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 711 coroborat cu art. 718 Cod procedura civila, iar în probațiune a depus la dosar înscrisuri.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat prevăzută de art. 430-4322 C .pr. civ., solicitând respingerea contestației la executare.
Prin sentința civilă nr. 406/27.01.2015 a Judecătoriei A. în șnur cu Decizia civilă nr. 577/12.05.2015 a Tribunalului A. pronunțate în dosarul nr._/55/2014, s-a respins definitiv o contestație la executare promovată de către debitoare având ca obiect aceeași sumă, respectiv 8536 lei din care 6510 lei reprezentând cheltuieli de judecată și 2026 lei reprezentând cheltuieli de executare în dosarul execuțional nr. 221/2014. Între timp debitoarea a plătit suma de 6510 lei reprezentând cheltuieli de judecată urmând să mai plătească suma de 2026 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Cu toate că există o hotărâre definitivă prin care s-a respins contestația la executare debitoarea a formulat o nouă contestație la executare pentru suma de 2026 lei reprezentând cheltuieli de executare în dosarul execuțional nr. 221/06.11.2014 al B. P. H., însă suma de 2026 lei reprezentând cheltuieli de executare a format și obiectul dosarului_/55/2014 al Judecătoriei A. în care s-a pronunțat o hotărâre definitivă de respingere a contestației la executare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 5217/09.07.2013 pronunțată de Tribunalul A. și decizia civilă nr. 2871/09.04.2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, contestatoarea a fost obligată să plătească intimatului suma de 6.510 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Întrucât contestatoarea nu a achitat din proprie inițiativă suma de mai sus, intimatul a început executarea silită împotriva acesteia, pentru recuperarea sumei totale de 8.536 lei reprezentând cheltuieli de judecată (6.510 lei) și cheltuieli de executare (2.026 lei), formându-se dosarul de executare nr. 221/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc P. H..
Împotriva executării silite a formulat contestație la executare contestatoarea, ce a făcut obiectul dosarului nr._/55/2014, în care a invocat prematuritatea începerii executării silite față de dispozițiile O.G. nr. 22/2002.
Prin sentința civilă nr. 406/27.01.2015 Judecătoria A. a admis contestația la executare și a anulat executarea silită din dosarul nr. 221/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc P. H..
Prin decizia civilă nr. 577/12.05.2015 pronunțată de Tribunalul A. s-a admis apelul exercitat de intimat, s-a schimbat în tot sentința primei instanței și în consecință, s-a respins contestația la executare.
La aceeași dată – 12.05.5015 – contestatoarea a făcut plata debitului urmărit – 6.510 lei, fără însă a achita și cheltuielile de executare – 2.026 lei. Astfel, pentru recuperarea acestora s-a dispus înființarea popririi la data de 19.05.2015 de către executorul judecătoresc (f. 22 dosar executare).
Împotriva popririi a formulat contestația de față contestatoarea prin care a invocat prematuritatea executării pentru aceleași considerente ca cele arătate în prima contestație și totodată a invocat prematuritatea executării pentru cheltuielile de executare, considerând că termenul de 6 luni prevăzut de O.G. nr. 22/2002 începe să curgă de la data pronunțării deciziei Tribunalului A. de admitere a apelului și respingerea contestației la executare formulată în dosarul nr._/55/2014. Or, atât timp cât la momentul reluării executării silite pentru recuperarea cheltuielilor de executare decizia tribunalului nu era redactată, contestatoarea a considerat că este în imposibilitatea achitării acestor cheltuieli în mod benevol, în baza Ordinului nr. 2033/2013 potrivit căruia se face plata în urma cererii creditorului, însoțită de documente justificative.
Intimatul a invocat excepția autorității de lucru judecat față de decizia nr. 577/12.05.2015 pronunțată de Tribunalul A. prin care s-a respins contestația la executare formulată de contestatoare în dosarul nr._/55/2014.
Excepția este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Conform art. 431 alin. 1 C.pr.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
În speță, prezenta contestație vizează adresa de înființare a popririi, act de executare care nu exista la momentul soluționării dosarului nr._/55/2014. Prin urmare, obiectul contestației este altul, astfel că nu există autoritate de lucru judecat în ce privește poprirea contestată în cauză. Prin urmare, va respinge excepția invocată de intimat prin întâmpinare.
Există, însă, putere de lucru judecat în ce privește motivul invocat de contestatoare la prematuritatea executării silite în întregime, motiv invocat și în contestația la executare ce a făcut obiectul dosarului nr._/55/2014 respinsă prin decizia nr. 577/12.05.2015 a Tribunalului A.. Ca atare, aceste aspecte nu vor mai fi analizate de instanță. Oricum, potrivit art. 713 alin. 3 C.pr.civ., nu se poate face o nouă contestație de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații, contestația pentru aceleași motive fiind, deci inadmisibilă.
În ce privește adresa de înființare a popririi, instanța reține că nu s-au invocat alte motive de nelegalitate a acesteia în afara prematurității emiterii adresei de poprire raportat la dispozițiile art. 2 și 3 din O.G. nr. 22/2002 care stabilesc că dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.
Contestatoarea a considerat că înființarea popririi nu putea fi făcută decât după expirarea termenului de 6 luni de la primirea acesteia.
Cu privire la aceasta, instanța reține că termenul de 6 luni curge de la primirea somației de plată, conform art. 2 din O.G. nr. 22/2002 citat mai sus și nu de la emiterea popririi din speță.
Or, somația de executare a fost emisă la data de 06.11.2014. Prin urmare, la data înființării popririi pentru recuperarea sumei de 2.026 lei reprezentând cheltuieli de executare – 19.05.2015 – expirase termenul de 6 luni prevăzut de O.G. nr. 22/2002.
Oricum, contestatoarea avea cunoștință despre obligația de plată a cheltuielilor de executare încă de la momentul emiterii somației de executare contestată în dosarul nr._/55/2014, astfel că orice aspecte referitoare la cheltuielile de executare trebuiau invocate în dosarul respectiv, o nouă contestație pentru motive existente la momentul formulării primei contestații fiind inadmisibilă. Este neîntemeiată susținerea acesteia potrivit cărora trebuia să fie obligată prin decizia Tribunalului să plătească cheltuielile de executare întrucât acestea sunt stabilite printr-o încheiere ce constituie titlu executoriu conform art. 638 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., astfel că nu trebuie stabilite de instanță. De asemenea atât timp cât s-a admis apelul și în consecință, s-a respins contestația la executare, soluția pe cheltuielile de executare era clară, nefiind necesară așteptarea redactării deciziei pentru a se cunoaște faptul că obligația de plată a acestora subzistă. Prin urmare, refuzul contestatoarei de a plăti benevol suma de 2.026 lei pe motivul că nu s-a primit decizia redactată, astfel că nu se cunoaște soluția privind cheltuielile de executare, este nejustificat.
Ca atare, pentru toate considerentele expuse mai sus, va respinge contestația la executare formulată de contestatoare.
Nu vor fi aplicate dispozițiile art. 453 C.pr.civ. întrucât nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A., cu sediul în A., ., jud. A., având codul fiscal_, în contradictoriu cu intimatul D. S. P., cu domiciliul în A., Calea Radnei, nr. 149 C, județul A..
Cu drept de apel în 10 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică azi, 14.07.2015.
Președinte Grefier
A. M. A. S. B.
Red./dact
AMA./GMP 29.07.2015
4 ex./2 ex. se comunică cu:
DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A., cu sediul în A., ., jud. A.,
D. S. P., cu domiciliul în A., Calea Radnei, nr. 149 C, județul A.
| ← Evacuare. Sentința nr. 3918/2015. Judecătoria ARAD | Suspendare provizorie. Încheierea nr. 3889/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
