Contestaţie la executare. Sentința nr. 4410/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4410/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 13653/55/2013
ROMANIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.4410
Ședința publică din 16.09.2015
Președinte: C. H.
Grefier: A. P.
S-a luat în examinare contestația la executare și cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorii H. D. și H. G. în contradictoriu cu intimata B. C. Intesa Sanpaolo Bank România S.A A. - Sucursala A., în dosar execuțional nr.99/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc „B. R.”.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația este legal timbrată cu 1250 lei taxă judiciară de timbru: 200 lei (f.9), 1.000 lei (f.45), 50 lei (f.46).
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 09.09.2015, când, în vederea depunerii de concluzii scrise de către reprezentanții părților și pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi.
INSTANȚA
Constată că prin contestația la executare, înregistrată la Judecătoria A., la data de 11 septembrie 2013, contestatorii H. D. și H. G., au solicitat în contradictoriu cu intimata B. C. Intesa Sanpaolo Bank România S.A A. - Sucursala A., în dosar execuțional nr.99/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc „B. R.”, să se dispună anularea și suspendarea executării silite în temeiul art.403 Cod procedură civilă, până la soluționarea prezentei contestații.
În motivarea contestației se arată că titlul executoriu în baza căruia creditorul a solicitat executarea silită imobiliară îl constituie Contractul de credit pentru uz personal - euro nr.7/03.07.2006 și Contractul de garanție reală imobiliară autentificat sub nr.1766/03.07.2006 la B.N.P. V. A. și are ca obiect recuperarea creanței în sumă de 21.108,69 euro reprezentând credit și dobânzi restante. Potrivit contractului de credit amintit, calitatea de împrumutat o are fiul acestora, H. C. D..
Se arată de către contestatori că, executarea silită imobiliară a fost încuviințată prin Încheierea din 07.04.2011 în dosar nr._ al Judecătoriei A.. Atât ei, garanții, cât și debitorul H. C. D., au depus la B. Sanpaolo până la data primirii executării suma de 11.050 euro în compensarea ratelor rămase ca sold. Mai mult, precizează că H. C. are un salariu de 2.400 lei la M.A.I. din care poate acoperi rata. Acesta posedă, în baza contractului încheiat cu numitul O. V., imobilul situat în A., ./C, ., . suma de 29.000 euro, însă nu a dorit să-l pună la dispoziția băncii pentru a nu fi luat în considerație prin instanță ca o garanție deplină.
Contestatorii invocă faptul că, la data contractării împrumutului și până în prezent, fiul lor, în calitate de împrumutat a rambursat sub forma plății ratelor lunar sume importante de bani către bancă. Mai mult, i-au fost reținute sub forma popririi pe salariu sume pentru acoperirea creditului astfel cum rezultă din extrasele de cont din care se poate observa că din veniturile salariale virate la B. Post au fost transferate, ca urmare a popririi sume în contul Băncii Intesa Sanpaolo, pentru acoperirea creditului. Ca atare, creditoarea (banca) în vederea acoperirii și recuperării creditului și a dobânzilor are garanția plății, H. C. D. fiind angajat în cadrul M.A.I. Din acest punct de vedere, consideră că nu se impune a se uza de executarea silită imobiliară vizând apartamentul proprietatea acestora, deși au calitate de debitori garanți.
Contestatorii precizează că sunt pensionari, iar din pensie abia obțin medicamentele care valorează în jur de 3.000 lei.
Se mai arată că împrumutul a fost ridicat de la Sucursala L. a băncii, sucursală desființată, iar personalul de acolo din conducere a fost arestat, fapt ce denotă erori de calcul la ora actuală, care au dus la dobânzi și majorări fără gândire.
Contestatorii, în calitate de giranți, și-au luat obligația în fața băncii în acoperirea sumei datorate de fiul lor, iar el a depus o copie de pe contractul apartamentului în care locuiește spre a se trece în justiție și a putea avea putere de executare în caz că nu se vor plăti sumele stabilite în urma celor de mai sus.
Contestatorii mai precizează că, în calitate de garanți, au încercat să depună suma de 10.000 euro la B. de mai sus și a refuzat să o mai primească.
În drept, se invocă art.404 Cod procedură civilă.
Intimata B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. A., prin întâmpinare, a solicitat respingerea contestației la executare, în cauză operând autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.9285 din data de 16.10.2012 pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._/55/2012.
Pe fond, solicită respingerea contestației la executare ca nefondată.
Privitor la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, solicită, în principal, să se dispună respingerea acestuia ca nefondat, iar în subsidiar, să se dispună stabilirea unei cauțiuni în cuantum de cel puțin 10% și să le fie pus în vedere contestatorilor să facă dovada consemnării acesteia, sub sancțiunea respingerii acestui capăt de cerere.
În motivare, intimata arată că, prin contractul de credit nr.7/03.07.2006, debitorul H. C.-D. a contractat un credit de uz personal în sumă de 20.000 Euro, cu scadență finală la data de 30.03.2011. Contestatorii au garantat acest credit cu un drept de ipotecă pentru suma de 20.000 Euro, la care se adaugă dobânzi, comisioane și speze aferente, constituit prin contractul de garanție reală imobiliară autentificat de B.N.P. V. A. sub nr.1766/03.07.2006.
Întrucât debitorul împrumutat nu și-a respectat obligația de rambursare a ratelor de credit, intimata arată că a reziliat contractul de credit și a declarat creditul exigibil la data de 30.03.2011. În vederea recuperării creanței, s-a adresat executorului bancar Barar R. cu cerere de executare silită, care a făcut obiectul dosarului execuțional nr.97/SPB/2011. Prin Încheierea pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Timișoara a admis cererea formulată de executorul bancar și a dispus încuviințarea executării silite.
Urmare a intrării în vigoare a Legii nr.287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiile de credit și a instituțiilor financiar nebancare, dosarul de executare a fost preluat de Biroul Executorului Judecătoresc B. R., fiind înregistrat sub nr.99/2012.
Potrivit dispozițiilor art.1201 cod civil din 1864, intimata invocă excepția autorității de lucru judecat, cu motivarea că, prin cererea înregistrată la Judecătoria A. sub nr._/55/2012, contestatorii au formulat contestație la executare, solicitând anularea tuturor actelor de executare întocmite de B.E.J. Barar R., în dosar execuțional nr.99/2012. Cauza litigiului o reprezenta executarea silită efectuată de executorul judecătoresc asupra imobilului situat în localitatea A., ..1, ., aflat în proprietatea contestatorilor, în baza titlurilor executorii constând în contractul de credit nr.7/03.07.2006 și contractul de garanție reală imobiliară autentificat de B.N.P. A. V. sub nr.1766/03.07.2006.
Intimata arată că, în susținerea contestației, contestatorii au invocat, pe de o parte, faptul că debitorul împrumutat este fiul acestora, numitul H. C. D., care obține venituri de natură salarială, asupra cărora executorul a înființat poprire, astfel încât banca nu avea garanția plății debitului pe care acesta îl datorează. Pe de altă parte, contestatorii au invocat neregularități în modul de organizare de către executorul judecătoresc a licitației publice din data de 27.08.2012, în vederea valorificării imobilului aflat în proprietatea contestatorilor. De asemenea, aceștia au mai invocat și presupuse neclarități în ceea ce privește cuantumul creanței pentru care se efectuează executarea silită.
Față de acestea, intimata arată că, prin sentința civilă nr.9285 din data de 16.10.2012, rămasă irevocabilă prin nerecurare, Judecătoria A. a respins contestația la executare. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, pe de o parte, că executorul judecătoresc a decis, prin procesul verbal din data de 12.10.2012 reluarea întregii proceduri de vânzare a imobilului la licitație, astfel încât contestația a rămas fără obiect iar pe de altă parte, că susținerile contestatorilor cu privire la presupusa garanție de recuperare a creanței sunt nefondate, întrucât dispozițiile Codului de procedură civilă permit creditorului să uzeze de toate modalitățile de executare silită fără a se putea restrânge executarea doar la poprire, în lipsa unui acord al părților.
În prezenta cauză, se contestă de către contestatori executare silită efectuată de către B. Barar R., în același dosar execuțional nr.99/2012. În susținere, contestatorii invocă aceeași presupusă garanție pe care banca ar avea-o în recuperarea creanței, rezultând din poprirea veniturilor obținute de debitorul împrumutat H. C. D. și din posibilitatea urmării unui imobil presupus a se afla în proprietatea acestuia, precum și aceleași neregularități cu privire la cuantumul creanței pentru care se efectuează executarea silită.
Din analiza celor două contestații la executare antemenționate, rezultă că, cele două cauze au același obiect (contestație la executare), aceeași cauză (executarea silită efectuată de B. B. R. în dosarul execuțional nr.99/2012) și sunt între aceleași părți (contestatorii H. D. și G. și banca, în calitate de creditoare intimată). Singura diferență între cele două contestații o reprezintă susținerile din prima contestație cu privire la neregularitatea modului de organizare a licitației publice din data de 27.08.2012 și respectiv, susținerile din contestația ce face obiectul prezentului dosar, cu privire la posibilitatea urmăririi unui anumit imobil presupus a se afla în proprietatea debitorului împrumutat. Aceste diferențe constituie simple motive invocate în susținerea contestațiilor, astfel încât ele nu influențează nici obiectul cauzelor și nici cauza acestora.
Față de aceste considerații, intimata solicită respingerea contestației la executare, în cauză operând autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.9285 din data de 16.10.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2012.
Pe fond, intimata arată că potrivit susținerilor contestatorilor, executarea silită efectuată este nelegală, întrucât banca avea garanția recuperării creanței rezultate din contractul de credit nr.7/03.07.2006, atât prin sumele obținute în urma popririi veniturilor obținute de debitorul H. C. D., cât și prin posibilitatea valorificării imobilului situat în localitatea A., . C, ., presupus a se afla în proprietatea acestuia.
Se arată că aceste susțineri sunt nefondate potrivit dispozițiilor art.3711 alin.3 Cod procedură civilă din 1865.
Prin urmare, în lipsa unei convenții a părților, creditorul nu poate fi ținut a urma o singură formă de executare silită, fie ea poprire sau vânzare silită a unui anume bun imobil, putând urmări recuperarea creanței în toate formele de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la recuperarea integrală a acesteia. Chiar dacă executorul judecătoresc a înființat poprire asupra veniturilor obținute de debitorul împrumutat și chiar dacă acesta din urmă ar deține diverse bunuri în proprietate, executarea silită nu poate fi restrânsă la o singură formă de executare, cu atât mai mult neputând fi restricționată urmărirea silită a chiar bunului constituit în vederea garantării creanței.
Din acest motiv, susținerile contestatorilor cu privire la deținerea de către debitorul H. C. D. a unui anume bun imobil în proprietate, nu pot afecta urmărirea bunului cu care contestatorii au garantat creditul contractat de acesta, cu atât mai mult cu cât contestatorii nu au făcut dovada dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză, ci au depus o simplă promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, încheiată sub semnătură privată, fără ca aceasta să aibă măcar dată certă.
Se mai arată de către intimată că sunt, de asemenea, nefondate susținerile contestatorilor cu privire la cuantumul creanței pentru care se efectuează executarea silită, cu motivarea că, potrivit contractului de credit nr.7 din data de 03.07.2006, valoarea împrumutului acordat debitorului împrumutat H. C.-D. a fost de 20.000 Euro, la care se adaugă dobânzi, comisioane și speze aferente. Procentul de dobândă aplicat creditului a fost de 7,5 %, în primul act de creditare, iar începând cu data de 03.07.2007, dobânda a fost calculată după formula Euribor 1M+ Spread de 5,25%. Începând cu data trecerii creditului la restanță, nivelul Spread-ului a fost majorat cu 5 %, potrivit prevederilor art. VI din contractul de credit.
Se precizează că la data de 31.08.2013, cuantumul debitului datorat de contestatori este de 21.719,22 eur compus din 19.349,09 eur – credit restant, 1.745,41 eur dobândă restantă la credit restant și 624,72 eur dobândă restantă potrivit extrasului de cont atașat și 89,13 lei și 9,66 eur contravaloare asigurare imobil.
Se invocă de către intimată prevederile dispozițiilor art.1169 Codul civil 1864, arătând că, contestatorii nu au adus niciun fel de dovadă cu privire la susținerile lor vizând la un alt cuantum al debitului pe care îl datorează și nu indică, nici măcar estimativ, care ar fi acesta.
Privitor la cererea de suspendare a executării silite, intimata arată că această măsură are un caracter excepțional, pe care instanța de judecată o poate dispune doar în cazuri temeinice justificate cu scopul de a evita pricinuirea unei pagube iminente și ireparabile pentru debitor. Totuși această măsură nu are rolul de a lipsi de eficacitate instituția executării silite iar simplul fapt al urmăririi unor bunuri, în vederea realizării unor creanțe sau a îndeplinirii unor obligații contractuale, nu este de natură a crea un prejudiciu mai mare decât cel inerent oricărei executări silite.
Posibilitatea valorificării bunurilor cu care contestatorii au garantat creanța, nu este în măsură să justifice, prin ea însăși, suspendarea executării silite iar dacă legiuitorul a înțeles să confere calitatea de titlu executoriu unui înscris care nu reprezintă o hotărâre judecătorească, înseamnă că acesta a dorit ca sumele de bani, datorate în temeiul unui titlu executoriu, să poată fi recuperate rapid, pe calea executării silite.
Apreciază că nu se poate vorbi despre un prejudiciu iminent și ireparabil, în condițiile în care creditul garantat de contestator a devenit scadent la data de 30.03.2011, cu mai mult de 2 ani anterior formulării contestației la executare, perioadă în care nici debitorul împrumutat și nici contestatorii nu au rambursat creditul contractat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.3711 alin.3 Cod procedură civilă, precum și celelalte dispoziții legale invocate.
Prin precizare a contestației la executare (f.52), contestatorii H. D. și H. G., au învederat instanței că înțeleg să formuleze un nou petit, prin care să solicite instanței, în situația în care se va admite prezenta contestație, să se dispună anularea formelor de executare și întoarcerea executării silite, respectiv repunerea în situația anterioară și anume cea de proprietari ai apartamentului unde domiciliază, având în vedere că, apartamentul proprietatea lor supus executării silite a fost adjudecat anterior prin licitație publică.
Prin note de ședință (f.53-54), contestatorii indică plățile efectuate de către aceștia în contul creditului contractat de fiul lor, plăți pe care apreciază că intimata nu le-a luat în considerare.
Prin notele de ședință depuse la dosar la data de 05 martie 2014 (f.125-132), intimata a invocat pe cale de excepție, tardivitatea contestației la executare împotriva executării înseși cu motivarea că, contestația la executare a fost înregistrată la Judecătoria A., la data de 11.09.2013, astfel cum rezultă din ștampila aplicată pe exemplarul comunicat Băncii.
De asemenea, intimata invocă și tardivitatea formulării precizării contestației la executare, cu motivarea că, precizarea la contestația la executare a fost depusă la termenul de judecată din data de 23.10.2013, respectiv la al doilea termen de judecată, reprezintă o modificare a cererii de chemare în judecată, care potrivit art.132 alin.1 din codul de procedură civilă din 1865 se poate face până la prima zi de înfățișare. Ori, în cazul de față, prima zi de înfățișare a fost la data de 02.10.2010, dată la care imobilul proprietatea contestatorilor era deja vândut la licitație publică de către B.E.J. Barar R. în dosar execuțional nr.99/2012. De altfel, imobilul era deja înstrăinat chiar și la data înregistrării contestației la executare, acesta fiind adjudecat la data de 29.08.2013.
Întrucât, precizarea contestației la executare a fost înregistrată pe rolul instanței cu mult după împlinirea termenului legal, intimata solicită respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată.
Prin note de ședință (f.203-205), intimata B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. A., relevă punctul de vedere cu privire la suplimentul de expertiză formulată de contestatori.
Prin notele de ședință depuse la dosar de către intimata B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. A. (f.235), se arată că în ceea ce o privește, întreaga lucrare de expertiză contabilă nu este concludentă în cauza de față, având în vedere că, potrivit contractului nr.7 din data de 03.07.2006, valoarea împrumutului acordat debitorului împrumutat H. C. D. a fost de 20.000 Eur, la care se adaugă dobânzi, comisioane și speze aferente; procentul de dobândă aplicat creditului a fost de 7,5 %, în primul an de creditare iar începând cu data de 03.07.2007, dobânda a fost calculată după formula Euribor 1 M+ Spread (marja) de 5,25 %. Începând cu data trecerii creditului la restanță, nivelul Spred-ului a fost majorat cu 5 %, potrivit prevederilor art.VI din contractul de credit; ordinea de recuperare a creanțelor Băncii este: comisioane, dobânzi, credite, potrivit art. XV lit. m) din contractul de credit.
Se mai arată că pentru executarea obligațiilor din contract, împrumutatul a împuternicit banca să opereze pe conturile sale, inclusiv să participe în numele acestuia pe piața valutară pentru cumpărarea sau vânzarea de valută sau conversia dintr-o valută în alta, potrivit prevederilor art. XIII din contractul de credit. Cheltuielile de executare și judecată sunt în sarcina împrumutatului și garanților, potrivit prevederilor art. XV lit. h) din contractul de credit.
Prin precizare a contestației (f.289), contestatorii au solicitat întoarcerea executării, anularea actului de adjudecare și restabilirea situației anterioare de CF_ A., cu nr. top. 891-892/1/b/V, în temeiul art.723 al.1 teza a II-a Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare la precizarea contestației din data de 24.06.2014, (f.298), intimata B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. A., solicită a se avea în vedere că precizarea reprezintă o modificare a cererii de chemare în judecată, care potrivit art.132 alin.1 Cod procedură civilă din 1865, se poate face până la prima zi de înfățișare. Ori în cazul de față, prima zi de înfățișare a fost la data de 02.10.2013, dată la care imobilul proprietatea contestatorilor era deja vândut la licitație publică de către B.E.J. B. R. în dosar execuțional nr.99/2012. De altfel, imobilul era deja înstrăinat chiar și la data înregistrării contestației la executare, acesta fiind adjudecat la data de 29.08.2013.
În consecință, solicită respingerea ca tardivă a precizării contestației depusă de contestatori la data de 24.06.2014.
Prin notele de ședință depuse la dosar la data de 29.08.2015 (f.300), intimata B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. A., a invocat pe cale de excepție, tardivitatea contestației la executare împotriva executării însăși; tardivitatea precizării la contestația la executare depusă de către contestatori la termenul de judecată din data de 23.10.2013 și a precizării la contestația la executare depusă de contestatori la data de 24.06.2014; autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.9285/16.10.2012, pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._/55/2012, reluând argumentația relevată în întâmpinare.
În plus, și-a exprimat poziția față de raportul de expertiză contabilă judiciară efectuată de experții contabili R. L., F. C. și P. A., depus la dosar la data de 24.06.2014, în sensul că nu are obiecțiuni față de concluziile acestui raport de expertiză cu privire la sumele (9.337 eur și 7.652,73 lei) restituite băncii creditoare în baza contractului de credit nr.7/03.07.2006, încheiat între debitorul H. C. D. între data încheierii contractului de credit și data vânzării apartamentului proprietatea contestatorilor garanți H. D. și H. G..
Intimata arată că, din evidențele sale, ținute în conformitate cu prevederile legale și contractuale, până la data vânzării imobilului proprietatea contestatorilor, respectiv până la data de 29.08.2013, banca a încasat cu titlu de plată a sumelor datorate de către împrumutatul H. C. D. suma totală de 6.268,69 euro și 3.685,73 lei din care: suma de 4.951,97 euro reprezentând dobânzi curente; suma de 803,28 euro reprezentând dobânzi penalizatoare; suma de 9,66 euro și 3.685,73 lei reprezentând cheltuieli cu asigurarea și de executare silită. Aceste sume au fost încasate din conturile curente ale împrumutatului.
Intimata arată că, pe lângă sumele de mai sus, în conturile interne ale băncii și în conturile executorului judecătoresc R. Barar au mai fost încasate sume totale de 3.068,31 eur și 3.967 lei (care împreună cu sumele de mai sus dau sumele menționate în raportul de expertiză) care au fost utilizate astfel: suma de 3.187,08 lei, utilizată pentru stingerea de cheltuieli de executare, cheltuieli cu asigurarea și alte comisioane; suma de 779,92 lei, utilizată pentru stingerea dobânzilor (dobânzi penalizatoare, dobânzi restante la credit restant, dobânzi curente).
Sumele de mai sus au fost imputate de către bancă cu respectarea ordinii prevăzute la art. XV lit. m) din contractul de credit nr.7/2006, iar cele cu titlu de cheltuieli de executare și cele pentru conservarea bunului (contravaloarea poliței de asigurare) s-a făcut cu respectarea prevederilor legale.
Se menționează că la data vânzării imobilului (29.08.2013) proprietatea contestatorilor, debitorul H. C.-D. datora băncii, în baza contractului de credit 7 /2006, suma totală de 21.548,64 eur, din care: suma de 624,72 eur reprezentând dobânzi restante; suma de 1.574,83 eur reprezentând dobânzi penalizatoare; suma de 19.349,09 eur reprezentând partea rămasă neachitată din împrumutul acordat, la care se adaugă cheltuieli de executare. De la data adjudecării imobilului și până la data distribuirii sumei de către executor (16.10.2013), s-au mai perceput dobânzi penalizatoare în sumă de 418,20 eur. La data de 16.10.2013, creditoarei i-a fost distribuită suma de 21.911,84 eur ca urmare a adjudecării imobilului vândut, astfel că creanța față de debitor a fost stinsă în totalitate la această dată.
Pe fond, intimata apreciază contestația ca nefondată și solicită respingerea acesteia, cu cheltuieli de judecată.
Prin notele de ședință depuse la dosar de către contestatori în ședința publică din data de 03.09.2014, (f.308), au învederat instanței incidența în cauză a unui motiv de nulitate a executării silite constând în declararea scadentă a întregului credit, fără ca, în prealabil, contestatorii să fie notificați pentru a se stabili cuantumul exact al sumei ce urmează să fie declarată scadentă.
Practica judiciară în materie a statuat fără dubiu că declararea scadentă a întregii valori a creditului datorită întârzierii la plată a unor rate este permisă doar după notificarea debitorului, prealabilă demarării executării silite. Această notificare trebuie să prevadă expres suma scadentă compusă din valoare creditului rămasă de executat, dobânzi, penalități de întârziere. Or, în prezenta cauză o astfel de notificare nu există, debitorii fiind înștiințați pentru prima dată prin somația execuțională. În lipsa unei astfel de notificări de declarare expresă a scadenței, creanța supusă executării nu are caracter cert, lichid și exigibil, ceea ce atrage nulitatea executării silite.
Prin notele de ședință depuse de intimata B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. A., la data de 23.09.2014 (f.316), a solicitat ca instanța să se pronunțe asupra excepțiilor invocate pe calea întâmpinării, notelor de ședință, având în vedere caracterul peremptoriu al acestora, raportat și la prevederile 137 alin.2 in Codul de procedură civilă din 1865, dar și la art.21 alin.3 din Constituția României.
Cu privire la motivul de nulitate a executării silite invocat prin Notele de ședință depuse la data de 03.09.2014 și anume și anume faptul că contestatorii nu au fost notificați cu privire la declararea scadentă a creditului și că, în lipsa unei astfel de notificări, creanța nu are caracter cert, lichid și exigibil, solicită instanței să se constate că aceste susțineri sunt tardive, netemeinice și nelegale.
În plus, niciunde în cuprinsul contractului de credit nr.7/03.07.2006 nu se prevede obligația băncii de a notifica debitorul împrumutat și cu atât mai puțin garanții ipotecari cu privire la declararea creditului exigibil anticipat. Cu toate acestea, banca l-a notificat pe debitorul împrumutat H. C.-D. cu privire la sumele restante, zilele de întârziere înregistrate și cu privire la consecințele nerambursării creditului, prin adresa nr._ emisă de Bancă la data de 08.03.2011, comunicată acestuia.
Intimata arată că garanții au luat cunoștință că s-a inițiat executarea silită încă din luna iunie 2011 când li s-a transmis somația nr.1118/02.06.2011 emisă de executor bancar C. D. în dosar execuțional nr.97/SPB/2011. Mai mult, contestatorii au inițiat acțiuni judiciare împotriva actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr.99/2012 al B.E.J. B. R. (dosar vechi de executare al executorului bancar C. D. nr.97/SPB/2011) în dosarele nr._/55/2012 și nr._/55/2012 de pe rolul Judecătoriei A., deci în mod evident aveau cunoștință de executarea silită îndreptată împotriva lor.
În consecință, susținerea contestatorilor că executarea este nulă deoarece nu au fost notificați cu privire la declararea creditului ca exigibil anticipat, susținere invocată după 3 ani de la declararea exigibilă a creditului, perioadă în care au luat cunoștință și au atacat numeroasele acte de executare efectuate în dosarul execuțional nr.99/2012 al B.E.J. B. R. este în mod evident tardivă, fapt pentru care, intimata solicită respingerea acesteia.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv: cererea nr._/28.08.2013 (f.5); promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare (f.6); cererea nr._/09.07.2012 (f.7,8); dovadă comunicare (f.21,22); sentința civilă nr.9285/16.10.2012, pronunțată în dosar nr._/55/2012 de către Judecătoria A. (f.23-26); filă citație (f.27,28); copie contestație la executare înregistrată la Judecătoria A. la data de 20.09.2012 (f.29-30); extrase de cont (f.31-38); proces –verbal de constatare din dosar execuțional nr.99/2012 (f.55); foi de vărsământ, extrase de cont (f.56-84); raport de expertiză tehnică judiciară contabilă efectuat de către d-l expert Bufea M. O. (f.111-122); înscrisuri din dosarul execuțional, ordine de plată, extrase de cont, foi de vărsământ (f.133-195); copia dosarului execuțional nr.99/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc B. R.; Raport de expertiză suplimentar efectuat de către d-l expert B. M. (f.207-219); răspuns la obiecțiunile formulate de intimată (f.228-229); raport de expertiză contabilă efectuată de către experții; F. C., P. A. și R. L. (f.280-287); răspuns la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de către contestatori, înscrisuri (f.328-343); tabel conturi, foi de vărsământ (f.347-352); răspuns la obiecțiuni (f.360-368); răspuns la cererea de lămuriri la raportul de expertiza contabilă judiciară (f.412-417); răspuns la cererea de lămurire a raportului de expertiză (f.430-433); copie plângere penală, ordine de plată, foi de vărsământ (f.449-453); răspuns la cererea de lămurire a raportului de expertiză contabilă judiciară (f.453-455).
În conformitate cu art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepțiilor invocate de intimată prin întâmpinare, instanța s-a pronunțat motivat prin încheierea dată în ședința publică din 06.11.2013.
În ce privește cererea de suspendare a executării silite, se va reține că, în ședința publică din 23.10.2013 contestatorii au învederat că nu au achitat cauțiunea necesară dispunerii luării acestei măsuri, pentru că imobilul a fost adjudecat.
Pe fond se va constata că, în temeiul titlului executoriu constituit prin contractul de credit nr.7/03.07.2006 încheiat între debitorul H. C.-D. și intimata B. C. Intensa Sanpaolo Bank SA și a contractului de garanție reală imobiliară autentificat de B.N.P. V. A. sub nr.1766/03.07.2006, prin care contestatorii au garantat creditul cu un drept de ipotecă, a fost pornită executarea silită pentru recuperarea creanței în sumă de 20.596 Euro și 467 lei (la data formulării cererii de executare silită - 31.03.2011).
Cererea de executare silită a făcut obiectul dosarului execuțional nr.97/SPB/2011 al executorului bancar Barar R., iar ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiile de credit și a instituțiilor financiar nebancare, dosarul de executare a fost preluat de Biroul Executorului Judecătoresc B. R., fiind înregistrat sub nr.99/2012.
Pe parcursul procedurii de executare silită, contestatorii au formulat în două rânduri contestații la executare, contestații care au făcut obiectul dosarelor nr._/55/2012 și nr._/55/2012. Prin sentințele civile nr.9285/16.10.2012 și_/18.12.2012, s-a statuat irevocabil că atât timp cât nu s-a făcut dovada plății integrale a datoriei, continuarea executării silite asupra apartamentului contestatorilor, ipotecat de aceștia în favoarea băncii, este legală având în vedere dispozițiile art. 3715 Cod de procedură civilă 1865, iar referitor la faptul că intimata creditoare are garanția plății creditului prin instituirea popririi asupra veniturilor salariale obținute de debitorul principal, nu constituie motiv de anulare a executării, deoarece potrivit art. 3711 alin. 3 Cod de procedură civilă 1865, executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu. Prin urmare, intimata creditoare este îndreptățită să uzeze de toate modalitățile legale de executare silită, neputându-se solicita, în lipsa unui acord între părți, restrângerea executării doar la poprire.
Prin contestația care face obiectul prezentului dosar contestatorii solicită anularea executării silite, motivat de faptul că au achitat un cuantum mult mai mare din debitul pentru care s-a început executarea, și solicită întoarcerea executării.
Pentru determinarea cuantumului efectiv al sumelor restituite intimatei în baza contractului de credit pentru uz personal – euro nr.7/03.07.2006 în cauză a fost efectuată o expertiză contabilă și o contraexpertiză. Prin raportul de expertiză contabilă întocmit cu ocazia efectuării contraexpertizei de experții F. C., P. A. și R. L. (f.280-287), cu lămuririle aduse ulterior, s-a determinat că până la data vânzării la licitație a imobilului contestatorilor, au fost restituite băncii suma de 9337 Euro și 7.652,73 lei, respectiv suma cu care debitorul H. C.-D. figura în evidențele intimatei, la data vânzării la licitație a imobilului.
Argumentele invocate de contestatori în ce privește cuantumul sumelor restituite nu pot conduce la anularea executării, întrucât raportarea la acestea nu echivalează cu un calcul aritmetic al sumelor achitate, respectiv reținute prin poprire, calcul care nu concordă cu modul în care se face imputația plății atunci când datoria este însoțită de dobânzi, potrivit art.1111 Cod civil 1864 (în vigoare la data încheierii contractului de credit) și nici cu clauzele contractuale stipulate la art. XI și XV lit. m) din contractul de credit, în conformitate cu care ordinea de recuperare a creanțelor cuvenite băncii este următoarea: Comisioane, dobânzi, credite.
Referitor la notele de ședință depuse la dosar de către contestatori în ședința publică din data de 03.09.2014, (f.308), prin care au invocat nulitatea executării silite, pentru declararea scadentă a întregului credit, fără ca, în prealabil, contestatorii să fie notificați pentru a se stabili cuantumul exact al sumei ce urmează să fie declarată scadentă, se va reține că acest că acest motiv este tardiv invocat în raport de art.400 alin.1 lit. a) Cod procedură civilă 1865, în conformitate cu care ,,contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă...’’. Instanța apreciază că această dată poate fi socotită, cel mai târziu 29.08.2013, dată la care imobilul a fost vândut la licitație și la care contestatorii au formulat prima contestație la executare.
Față de considerentele expuse, în temeiul art.399 Cod procedură civilă 1865, contestația la executare formulată de contestatorii H. D. și H. G. va fi respinsă ca neîntemeiată.
Având în vedere soluția dată asupra contestației, în temeiul art.4041 alin.1 Cod procedură civilă, cererea privind întoarcerea executării va fi respinsă ca neîntemeiată.
Văzând că s-au solicitat cheltuieli de judecată și că cei căzuți în pretenții în sensul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă sunt contestatorii, aceștia vor fi obligați să plătească intimatei suma de 7500 lei, reprezentând onorarii experți (fila 265 și 295).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată și precizată de contestatorii H. D. și H. G., domiciliați în A., ..1, ., în contradictoriu cu intimata B. C. Intesa Sanpaolo Romania SA A., prin B. C. Intesa Sanpaolo Romania SA A., Sucursala A., cu sediul în A., ., județ A..
Respinge cererea de întoarcere a executării.
Obligă contestatorii să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 7500 lei.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 16.09.2015.
Președinte, Grefier,
C. H. A. P.
Red. CH/..6 /4 .
Se comunică:
- contestatorilor H. D. și H. G., domiciliați în A., ..1, .,
- intimatei B. C. Intesa Sanpaolo Romania SA, prin B. C. Intesa Sanpaolo Romania SA A., Sucursala A., cu sediul în A., ., județ A..
- expert R. L., domiciliată în A., ., ., județ A..
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4217/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 4543/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
