Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1258/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1258/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 19578/55/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1258
Ședința publică din data de 09 martie 2015
Președinte: G. - I. B.
Grefier: A. T.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta F. S., în contradictoriu cu pârâtul G. C. M., având ca obiect stabilire locuință minor, exercitarea autorității părintești și pensie de întreținere.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei, av. A. A. din cadrul Baroului A. și martorul M. M., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este legal timbrată cu suma de 60 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, în conformitate cu prevederile art. 15 lit. e) din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care, sub prestare de jurământ se audiază martorul prezent, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Față de declarația martorului audiat și respectiv ancheta psihosocială efectuată în cauză, instanța pune în discuție revenirea asupra probei cu o nouă anchetă psihosocială la domiciliul părinților pârâtului.
Reprezentantul reclamantei lasă la aprecierea instanței aceasta .
Instanța apreciază că, față de obiectul cauzei și probele administrate până în prezent, nu mai este necesară refacerea anchetei sociale la domiciliul părinților pârâtului, astfel încât, revine asupra probei încuviințate.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, în conformitate cu prevederile art. 244 Cod procedură civilă, instanța declară cercetarea procesului încheiată și în conformitate cu prevederile art. 392 Cod procedură civilă, acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii sale, astfel cum a fost formulată, respectiv exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, cu stabilirea locuinței minorului la mamă și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum legal, în funcție de venitul minim pe economia națională.
Solicită instanței a constata că, se impune ca, locuința minorului să fie stabilită la mamă, având în vedere că, pârâtul nu s-a ocupat de creșterea și educarea acestuia
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță la data de 19 noiembrie 2014, sub numărul de dosar_, reclamanta F. S. a chemat în judecată pârâtul G. C. M., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți, stabilirea locuinței minorelor G. E. M., născută la data de 09.08.2010 și G. A. I., născută la data de 23.01.2012, la domiciliul reclamantei, cu stabilirea contribuției pârâtului la cheltuielile de creștere și educare, învățătură și pregătire profesională a minorelor, în cuantum legal.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că, din relația părților au rezultat minorele Gomiu E. M., născută la data de 09.08.2010 și G. A. I., născută la data de 23.01.2012, pe durata conviețuirii, domiciliul părților fiind în A., în casa mamei acesteia.
S-a arătat de către reclamantă că, în cursul lunii mai, pe fondul unor neînțelegeri determinate de lipsa de preocupare a pârâtului față de cele două minore, pârâtul a părăsit locuința, mutându-se în casa părinților săi, iar urmare a insistențelor reclamantei acesta s-a reîntors însă doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp, după care a părăsit din nou domiciliul comun, din informațiile deținute de către reclamant, acesta în prezent aflându-se în Germania, nemailuând însă legătura cu familia.
Susține că de la plecarea sa, pârâtul nu s-a mai interesat de cele două minore ignorând orice obligație pe care ar trebui să o aibă față de acestea, motiv pentru care a promovat prezenta cerere a cărei admitere o solicită, apreciind ca fiind în interesul minorelor ca, locuința acestora să fie stabilită la mamă, de care sunt puternic atașate, precum și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere pe seama acestora .
În drept, petenta și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 505, 402 și art. 529 Cod civil, iar în cadrul probei cu acte, aceasta a depus la dosar copiile certificatelor de naștere ale minorelor, copia cărții sale de identitate.
Prin rezoluția din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus de către instanță efectuarea anchetei psihosociale la domiciliile părților, referatul încheiat în acest sens de către CLM – DDAC – Serviciul de autoritate tutelară, fiind depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 13.02.2015 ( filele 21, 22 dosar)
La termenul de judecată din data de 16 februarie 2015, s-a încuviințat de către instanță, cererea de probațiune formulată de către reprezentantul reclamantei, privind audierea martorului M. M., probă administrată în ședința publică din data de 09.03.2015, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei .
Deși s-a dispus de către instanță revenirea cu adresă către Primăria Mun. A., pentru efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul pârâtului, la termenul de judecată, s-a revenit asupra acestei probe, avându-se în vedere și depozițiile martorului audiat în cauză.
Pârâtul, deși legal citat nu și-a exprimat poziția față de cererea formulată, nedepunând întâmpinare.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele :
Din relația de concubinaj a părților au rezultat minorele Gomiu E. M., născută la data de 09.08.2010 și G. A. I., născută la data de 23.01.2012
Codul civil instituie prin dispozițiile sale regula exercitării în comun a autorității părintești și doar în cazuri excepționale și pentru motive întemeiate, autoritatea părintească poate fi exercitată exclusiv de către unul dintre părinți.
Pentru copilul rezultat din afara căsătoriei, art. 503 alin 2 cod civil statuează că instanța de tutelă stabilește modul de exercitare a autorității părintești, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț, conform cărora autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Potrivit dispozițiilor art. 398 Cod civil, dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
Instanța mai reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 496 Cod civil, dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului, iar în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani.
Din ancheta psihosocială efectuată în cauză rezultă că minorele locuiesc împreună cu reclamanta și bunica maternă într-un imobil proprietatea familiei, format din două camere și dependințe, bine mobilat și curat întreținut, asigurând condiții bune de trai pentru familie. B. maternă este implicată într-o măsură semnificativă în susținerea minorelor, oferind un real sprijin pentru reclamantă în creșterea și educarea copiilor. Se mai reține că tatăl, atunci când se află în țară, locuiește împreună cu bunicul patern al minorelor într-o locuință proprietatea acestuia din urmă, compusă din două camere și dependințe.
Prin concluziile formulate, reprezentanții Autorității Tutelare au reținut că mama deține condiții materiale și locative bune și oferă garanțiile morale și afective pentru creșterea și educarea copiilor.
Martora M. M., mama reclamantei a declarat că după despărțirea părților, pârâtul nu și-a manifestat niciodată intenția de a lua copiii la domiciliul său și nu a mai contribuit la creșterea și educarea minorelor, cu excepția unui pachet cu dulciuri trimis recent, prin intermediul unei cunoștințe. Declară că reclamanta este în prezent angajată la un hotel, iar când aceasta se află la muncă, martora se ocupă de îngrijirea celor două minore, care de la naștere și până în prezent au locuit în permanență cu ea și cu reclamanta. Fiica cea mare frecventează grădinița, iar cea mică urmează să fie înscrisă din toamnă la grădiniță. Deși pârâtul era gelos, în perioada conviețuirii cu reclamanta nu au existat scene de violență față aceasta sau față de minore.
Instanța reține din probele administrate că prin stabilirea locuinței copiilor la mamă interesul superior al acestora este pe deplin respectat, minorele fiind bine îngrijite și beneficiind de condiții optime de creștere și educare, reclamanta fiind sprijinită și de bunica maternă în creșterea și educarea copiilor.
În cauză nu au fost identificate riscuri pentru cei doi copii, care ar rezulta din exercitarea autorității părintești de către tată.
Față de considerentele expuse, instanța va admite cererea formulată de reclamanta F. S., în contradictoriu cu pârâtul G. C. M., va stabili locuința minorelor G. E. M., născută la data de 04 august 2010 în A. și G. A. I., născută la data de 19 ianuarie 2012 în A., la mamă și va dispune exercitarea autorității părintești de către ambii părinți.
Conform art. 525 alin 1 Cod civil, minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, iar potrivit alin 1 al art. 532 Cod civil, pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
Față de vârsta minorelor G. E. M., născută la data de 04 august 2010 în A. și G. A. I., născută la data de 19 ianuarie 2012 în A., în favoarea acestora operează o prezumție a stării de nevoie.
În consecință, reținând că nu s-a făcut dovada veniturilor realizate de către pârât sau că acesta este angajat, în temeiul art. 529 alin 2 și art. 532 alin 1 Cod civil, va obliga pârâtul la plata către reclamantă a unei pensii lunare de întreținere pe seama minorelor, în cuantum de 1/3 din venitul minim nete pe economie, începând cu data de 19.11.2014 și până la majoratul copiilor.
Constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta F. S., CNP_, cu domiciliul în A., ., județ A. și domiciliul procesual ales în A., ., . în contradictoriu cu pârâtul G. C. M., CNP_, cu domiciliul în A., ., județ A. și în consecință:
Stabilește locuința minorelor G. E. M., născută la data de 04 august 2010 în A. și G. A. I., născută la data de 19 ianuarie 2012 în A., la mamă, reclamanta F. S..
Dispune exercitarea autorității părintești cu privire la minorele G. E. M. și G. A. I., de către ambii părinți.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a unei pensii lunare de întreținere pe seama minorelor, în cuantum de 1/3 din venitul minim nete pe economie, începând cu data de 19.11.2014 și până la majoratul copiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel, care se depune la Judecătoria A., în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 martie 2015.
Președinte Grefier
G. I. B. A. T.
Red./ dact.
G.I.B/A.T/18.03.2015
4 ex. / 2 . comunică cu: reclamanta F. S., cu domiciliul procesual ales în A., ., .
pârâtul G. C. M., cu domiciliul în A., ., județ A.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 116/2015.... | Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 3/2015.... → |
|---|
