Pensie întreţinere. Sentința nr. 465/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 465/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 18266/55/2014
ROMÂNIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.465
Ședința publică din 29.01.2015
Președinte N. P.
Grefier M. A.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta F. C. A., în numele și ca reprezentantă legală a minorilor T. M. și T. C. în contradictoriu cu pârâtul T. M., având ca obiect reglementare program vizitare minor, majorare pensie de întreținere.
La apelul nominal se prezintă reclamanta asistată de avocat Griguța L. din Baroul A., pârâtul asistat de avocat R. C. din Baroul A., martorii I. D., P. M. C., R. L. și H. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu 40 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, sub prestare de jurământ, instanța procedează la audierea martorilor propuși.
Reprezentanta pârâtului depune la dosar adeverință cu veniturile acestuia.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și probe de administrat se declară încheiată faza probatorie și se acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii, majorarea pensiei de întreținere față de minori la 33% lunar din venitul pârâtului, reglementarea unui program de vizitare a minorilor de către tată astfel cum a solicitat prin acțiune, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanța onorariu avocațial.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea cererii privind majorarea pensiei de întreținere care a fost stabilită la divorțul părților, intrucât condițiile nu s-au schimbat față de acel moment, arată că pârâtul achită pensia de întreținere față de copii, le cumpără cele necesare, plătește ratele bancare, și trebuie să-i mai rămână și acestuia bani pentru a trăi, solicită a se stabili un program de vizitare a minorilor de către tată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 22.10.2014, reclamanta F. C. A., în numele și ca reprezentantă legală a minorilor T. M. și T. C. în contradictoriu cu pârâtul T. M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se majoreze pensia de întreținere față de minorii T. M., născută la data de 02.08.2009 în Timișoara și T. C. născut la data de 03.04.2013 în A. de la 200 lei lunar la 33% lunar din venitul realizat de pârât începând cu data introducerii acțiunii; reglementarea unui program de vizitare a minorilor de către tată, după următorul program: în a doua și a patra săptămână din lună de vineri orele 16 până duminica la orele 20; 2 săptămâni în vacanța de vară, cu obligația acestuia de a o anunța pe reclamantă cu 2 săptămâni înainte de a-i lua; o săptămână în vacanța de iarnă în anii pari în perioada 28.12-03.01, iar în anii impari din data de 22.12-28.12, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că părțile au fost căsătorite, căsătorie care a fost desfăcută prin certificatul de divorț nr 1407/13.02.2014 eliberat de Biroul Notarial N. M. C., fiind stabilit domiciliul minorilor la locuința mamei, pârâtul fiind obligat la plata unei pensii de întreținere față de copii în sumă de 200 lei lunar, totodată fiind stabilit și un program de vizitare a minorilor de către tată, după următorul program: câte 2 ore în zilele de luni, miercuri și vineri ale fiecărei săptămâni; în fiecare al doilea sfârșit de săptămână de vineri orele 16 până duminica orele 20; o săptămână iarna și o săptămână vara în timpul concediului legat al tatălui, program stabilit pe întreg anul calendaristic, mai puțin în concediul legal al reclamantei.
De asemenea reclamanta a mai arătat că față de momentul desfacerii căsătoriei, pârâtul s-a încadrat în muncă la . că venitul acestuia a crescut, la fel și nevoile copiilor, prețul alimentelor și celor necesare minorilor.
Totodată reclamanta a mai arătat că părțile au mai convenit și asupra programului de vizitare a minorilor de către tată, dar acesta nu a respectat programul, nu o anunța anterior venirii pe reclamantă pentru a pregăti copii și de multe ori o lua doar pe minoră, lăsându-l pe minor la mamă, ceea ce provoca nemulțumirea acestora. De asemenea reclamanta a mai arătat că au fost situații în care minorii erau bolnavi, astfel că nu puteau fi scoși din casă, reclamanta propunându-i pârâtului să stea cu ei la domiciliul mamei, dar acesta refuza, devenea violent verbal și fizic cu reclamanta, fiind uneori necesară intervenția poliției. Față de faptul că minorii au mai crescut, că minora va începe școala, față de faptul că minorul sunt afectați dacă tatăl lor nu-i ia în vizită de ambii copii, reclamanta arată că nu se opune ca pârâtul să păstreze legături personale cu minorii, care au nevoie de tatăl lor, dar solicită stabilirea unui nou program de vizită și de fiecare dată pârâtul să îi ia pe ambii copii în vizită.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 401, 499, 529-533 Noul Cod Civil.
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței, dar a depus întâmpinare prin care a arătat că părțile au convenit la notar cu privire la desfacerea căsătoriei, la exercitarea autorității părintești față de minori în comun, la stabilirea pensiei de întreținere în sumă de 200 lei lunar, fiind stabilit cu acea ocazie și un program de vizitare a minorilor de către tată. De asemenea pârâtul a mai arătat că se opune majorării pensiei de întreținere, în condițiile în care nu au survenit schimbări importante nici cu privire la veniturile pârâtului, nici a nevoilor copiilor, fiind vorba doar de o dorință a reclamantei. Pârâtul arată că are aceleași venituri lunare, iar hrana, îmbrăcăminte, încălțămintea, medicamentele, jucăriile pentru copii, rechizitele pentru grădiniță nu s-au scumpit în decursul a câtorva luni. Pârâtul arată că contribuie la cumpărarea celor necesare copiilor, dar arată că părțile au luat un credit bancar, pe care pârâtul îl achită lunar, respectiv suma de 550-560 lei lunar, astfel că acesta rămâne cu puțin bani din salariu, respectiv suma de 370 lei lunar, sumă cu care trebuie să-și acopere toate cele necesare traiului. Pârâtul arată că achită lunar regulat pensia de întreținere stabilă față de minori.
În ce privește legăturile personale ale pârâtului cu minorii, acesta arată că există o puternică relație de afecțiune între tată și copii, dorește să păstreze cât mai des legătura cu minorii, atât tatăl cât și bunicii paterni. Pârâtul mai învederează că minora are peste 5 ani, în timp de minorul este mic și este influiențat negativ de mama lui, fiind îndemnat să-i spună tatălui, „nenea”. Astfel fiind comunicarea dintre tată și fiică este una mai bună decât cu minorul, care este încă mic, este obișnuit să doarmă în pătuțul său de la domiciliul mamei, astfel că tatăl deși dorește să stea cât mai mult la el, copilul se adaptează mai greu. Pârâtul arată că nu corespunde adevărului relatarea reclamantei care a arătat că pârâtul a devenit violent, când mama nu i-a lăsat pe copii la el, întrucât susținea că erau bolnavi, lucru care nu era real, copii fiind în stare de sănătate bună și fiind luați de tată la domiciliul său. Acest aspect l-a indignat pe pârât, întrucât reclamanta a dorit să-l împiedice să ia copii la domiciliul său.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 375-376, 401-403, 529, 530, 531 noul cod pr civilă.
Din probele administrate în cauză, respectiv: copia certificatului de divorț nr 1407/13.02.2014, copiile certificatelor de naștere ale minorilor, referatul de anchetă socială efectuat de Primăria Zărăreni județul A., adeverințe cu veniturile pârâtului, acte bancare, bonuri fiscale, declarațiile martorilor I. D., P. M. C., R. L. și H. M., instanța a reținut următoarele:
Minorii T. M., născută la data de 02.08.2009 în Timișoara și T. C. născut la data de 03.04.2013 în A. sunt copii părților, rezultați din relația de căsătoria a acestora, iar prin certificatul de divorț nr 1407/13.02.2014 eliberat de Biroul Notarial N. M. C. a fost desfăcută căsătoria părților, s-a stabilit exercitarea autorității părintești în comun, fiind stabilit domiciliul minorilor la locuința mamei, pârâtul fiind obligat la plata unei pensii de întreținere față de copii în sumă de 200 lei lunar, totodată a fost stabilit și un program de vizitare a minorilor de către tată, după următorul program: câte 2 ore în zilele de luni, miercuri și vineri ale fiecărei săptămâni; în fiecare al doilea sfârșit de săptămână de vineri orele 16 până duminica orele 20; o săptămână iarna și o săptămână vara în timpul concediului legat al tatălui, program stabilit pe întreg anul calendaristic, mai puțin în concediul legal al reclamantei.
Din adresa nr. 1309/04.11.2014 emisă de la .-a reținut faptul că pârâtul este încadrat în muncă la . data de 09.09.2011, astfel că fața de data desfacerii căsătoriei, 13.02.2014, nu au intervenit schimbări în ceea ce privește cuantumul venitului pârâtului și nici în ceea ce privește nevoile minorilor. În plus, față de durată scurtă care a trecut de la desfacerea căsătoriei și până la intentarea prezentei acțiuni, și văzând că pârâtul are același loc de muncă, instanța apreciază că reclamanta trebuie să își respecte angajamentul, de care s-a luat act prin certificatul de divorț nr 1407/13.02.2014 eliberat de Biroul Notarial N. M. C..
De asemenea s-a reținut faptul că între tată și copii există o relație de afecțiune foarte puternică, astfel că deși în prezent minorii se află la mamă, tatăl achită lunar pensia de întreținere, achită ratele bancare ale familiei, astfel că dorește ca și el să păstreze legătura cu minorii atât în timpul anului, cât și în perioada vacanțelor acestora, întrucât deși după divorț părțile s-au înțeles în acest sens, în ultimele luni între părți au apărut neînțelegeri din acest motiv, fie reclamanta refuză dreptului pârâtului a păstra legături personale cu minorii, invocând diverse motive, fie pârâtul nu respecta întocmai programul de păstrare a legăturilor personale cu minorii, datorită vârstei acestora, băiatul fiind la o vârstă fragedă.
Astfel, din declarațiile martorilor audiați, instanța a reținut faptul că pârâtul uneori întârzie, ca urmare a faptului că programul de lucru este până la ora 18, nu o anunță în prealabil pe reclamantă pentru a-i pregăti pe copii, și în repetate rânduri nu o ia decât pe minoră, minorul fiind lăsat acasă, ceea ce le provoacă ambilor copii nemulțumiri. Pe de altă parte, din declarațiile martorilor audiați, instanța a reținut faptul că părțile împreună cu minorii au locuit la domiciliul bunicilor paterni, dar ulterior între părți au apărut neînțelegerile și divorțul, iar ulterior reclamanta a refuzat orice ajutor de la bunicii paterni ai copiilor. S-a mai reținut faptul că minorii fiind crescuți de la naștere în casa bunicilor paterni, plâng când trebuie să plece de acolo. Totodată s-a mai reținut faptul că pârâtul nu are un program de lucru fix, astfel că în unele ocazii când acesta întârzie, reclamanta îl acuză că este dezinteresat de copii.
S-a mai reținut faptul că minorii sunt foarte atașați de tată și bunicii paterni, care contribuie la întreținerea acestora atât cu bani, cât și cu produse, în condițiile în care pârâtul achită și o rată bancară în sumă de 600 lei.
În temeiul art. 483, 487 Cod civil, ocrotirea minorilor se realizează de ambii părinți, indiferent că este vorba despre copii din căsătorie sau din afara căsătoriei, fie că aceștia conviețuiesc sau nu împreună.
Ocrotirea părintească reprezintă pentru părinți o obligație și un drept cu conținut complex, ce are ca finalitate asigurarea condițiilor materiale și spirituale necesare pentru creșterea, îngrijirea, educația și pregătirea profesională a copilului, principiu consacrat și în prevederile art. 48 al. 1 din Constituție.
Ocrotirea copilului prin părinți este un drept al acestuia, stipulat în mod expres de art. 30 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești realizându-se numai în interesul copilului ( art. 483 alin. 2 Codul civil).
Ca regulă generală, potrivit art. 33 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestora cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii juridice și numai dacă această situație este impusă de interesul superior al copilului.
Față de cele arătate, instanța apreciază că reclamanta a fost cea care s-a ocupat de dezvoltarea, îngrijirea și creșterea minorilor T. M., născută la data de 02.08.2009 în Timișoara și T. C. născut la data de 03.04.2013 în A., dar și tatăl s-a implicat în creșterea și întreținerea copiilor, între minori și ambii părinți existând o relație de afecțiune puternică.
În aceste condiții, tatăl dorește să se implice cât mai mult în viața minorilor și să petreacă cât mai mult timp cu aceștia.
Reclamanta, în calitate de mamă a minorilor trebuie să faciliteze ca minorii să se întâlnească cu pârâtul cât mai des posibil și să nu împiedice accesul tatălui la minori, în nici un fel, ambii părinți având drepturi egale față de copii lor.
De asemenea este firesc ca minorii să păstreze relații personale cu tatăl său, mama fiind necesar să urmărească binele copiilor și să nu ia decizii cu privire la minori în funcție de sentimentele sale față de pârât.
Împrejurarea că minora va începe școala nu este de natură să micșoreze perioada pe care aceasta o petrece alături de tatăl ei, fiind de notorietate că în casa o, pe care minora o începe din toamnă nu există teme pentru acasă, programul este până la ora 12, iar tatăl se poate preocupa și el de pregătirea școlară a minorei, fiind necesar ca reclamanta să îl implice și pe acesta treptat în pregătirea școlară a minorei.
Văzând cererea reclamantei prin care se solicită a se reglementa dreptul pârâtului de a avea legături personale cu minorii, pârâtul dorind vizitarea minorilor cât mai des de către el, faptul că minorii trebuie să mențină legături personale cu ambii părinții, instanța ținând cont de faptul că părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul spre creștere și educare, păstrează nu doar obligația de a participa la cheltuielile reclamate de nevoile minorilor, dar și dreptul de a se implica în educația acestora, în procesul său de dezvoltare fizică și psihică și ținând seama și de vârsta minorilor, precum și de condițiile locative ale părților, față de atașamentul copiilor de tată și bunicii paterni, apreciind că nu este în interesul minorilor ca acestora să li se limiteze accesul în prezența tatălui, instanța în baza art. 401 Cod civil, va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă și va reglementa dreptul pârâtului de a păstra legături personale cu minorii T. M., născută la data de 02.08.2009 în Timișoara și T. C. născut la data de 03.04.2013 în A., după următorul program:
- pe ambii copii, câte 2 ore în zilele de luni, miercuri și vineri ale fiecărei săptămâni, la înțelegerea părților asupra orelor concrete, la domiciliul pârâtului.
- pe ambii copii, în fiecare al doilea sfârșit de săptămână, de vineri ora 16 până duminica orele 20, la domiciliul pârâtului.
- pe ambii copii, pe perioada concediului legal al tatălui, respectiv o săptămână iarna și o săptămână vara, la înțelegerea părților asupra perioadei concrete, la domiciliul pârâtului
- pe ambii copii, în anii pari, de C. la pârât iar în anii impari, de Anul Nou la pârât, la înțelegerea părților asupra perioadelor concrete.
Programul de mai sus este valabil întregul an calendaristic, mai puțin pe perioada concediului legal al mamei, respectiv o săptămână iarna și o săptămână vara.
Instanța, având în vedere că nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere la momentul încheierii certificatului de divorț al părților, când a fost stabilită pensia de întreținere față de minorii, va respinge cererea reclamantei privind majorarea pensiei de întreținere datorate de pârât reclamantei în favoarea celor doi minori.
În baza art.451 cod pr. civilă, văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, instanța nu le va acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta F. C. A., CNP._, cu domiciliul în ., ., în numele și ca reprezentantă legală a minorilor T. M. și T. C. în contradictoriu cu pârâtul T. M., CNP._, cu domiciliul în ., ., având ca obiect majorare obligație de întreținere și reglementare legături personale cu minorii și în consecință:
Reglementează dreptul pârâtului de a avea legături personale cu minorii T. M., născută la data de 02.08.2009 în Timișoara și T. C. născut la data de 03.04.2013 în A. după următorul program:
- pe ambii copii, câte 2 ore în zilele de luni, miercuri și vineri ale fiecărei săptămâni, la înțelegerea părților asupra orelor concrete, la domiciliul pârâtului.
- pe ambii copii, în fiecare al doilea sfârșit de săptămână, de vineri ora 16 până duminica orele 20, la domiciliul pârâtului.
- pe ambii copii, pe perioada concediului legal al tatălui, respectiv o săptămână iarna și o săptămână vara, la înțelegerea părților asupra perioadei concrete, la domiciliul pârâtului
- pe ambii copii, în anii pari, de C. la pârât iar în anii impari, de Anul Nou la pârât, la înțelegerea părților asupra perioadelor concrete.
Programul de mai sus este valabil întregul an calendaristic, mai puțin pe perioada concediului legal al mamei, respectiv o săptămână iarna și o săptămână vara.
Respinge cererea reclamantei privind majorarea pensiei de întreținere datorate de pârât reclamantei în favoarea celor doi minori.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicarea prezentei, prin depunerea cererii de apel la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 29.01.2015.
Președinte, Grefier,
N. P. M. A.
02.03.2015.
Red.NP/MA 4 ex/2 .="BodyText" style="margin-right:0pt; line-height:normal; font-size:14pt"> Se comunică la:
- reclamanta F. C. A., cu domiciliul în ., ., în numele și ca reprezentantă legală a minorilor T. M. și T. C.
- pârâtul T. M., cu domiciliul în ., .
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Curatelă. Încheierea nr. 531/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
