Pretenţii. Sentința nr. 999/2015. Judecătoria ARAD

Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a arătat că M. A. deține și folosește acele conducte pentru apă fierbinte de 40 ani, motiv pentru care apreciază că se află în prezența unei servituți legale gratuite (terenul din prezentul litigiu fiind afectat de acele rețele de mai mult de 30 ani, iar autorii reclamantei au fost de acord cu instalarea și traseul acelor conducte și nu au solicitat niciodată sume de bani pentru acestea). Uzucapiunea sau prescripția achizitivă de lungă durată (30 de ani) este un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altui drept real (dezmembrământ al dreptului de proprietate, de ex. servituți) prin posedarea neîntreruptă, fără bună-credință sau un just titlu.

S-a mai arătat de către pârâtă că prescripția achizitivă operează ca o sancțiune civilă pe care o suportă titularul dreptului de proprietate și se justifică prin pasivitatea sa, timp îndelungat, lăsând bunul în posesia altuia.

Cu privire la expertiza extrajudiciară depusă de reclamantă, pârâtul a arătat că pe terenul în litigiu nu sunt rețele supraterane, ci subterane, iar expertiza trebuia să arate dacă acele conducte pot fi eventual mutate pe un alt teren, dacă într-adevăr construcția (locuința reclamantei) este sau nu afectată de acele conducte, precum și alte aspecte.

Față de cele arătate, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii.

Prin răspuns la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. b) din legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor și art. 61 și 77 din Legea nr. 215/2001.

Potrivit art. 67 din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă . relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice, române sau străine, precum și în justiție. Faptul că primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în justiție, nu exclude, dimpotrivă presupune ca în justiție să figureze, în calitate de pârât, și C. L..

Cu privire la prescripția achizitivă, servitute legală, invocată de pârât prin întâmpinare, reclamanta a arătat că nu contestă aspectul utilității publice a conductelor care traversează imobilul său, însă nu se poate vorbi de o servitute legală gratuită, chiar actuala Constituție, cu toate prevederile ce ocrotesc dreptul de proprietate privată, conținând o limitare a acestuia prin dispozițiile art. 41 alin. 4, arată că pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi terenul, subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele imputabile autorității.

În ceea ce privește acordarea despăgubirilor, acestea se stabilesc în raport de paguba cauzată proprietarului fondului aservit.

Reclamanta apreciază că de constituirea unei servituți fără acordul proprietarului fondului aservit se poate vorbi doar în situația în care s-ar fi cerut constatarea unui drept de prescripție achizitivă.

Uzucapiunea nu își produce efectele ope legis, posesorul care dorește să beneficieze de efectul achizitiv al stăpânirii exercitate timp îndelungat asupra bunului, trebuie să aibă inițiativa procesuală.

De asemenea, reclamanta consideră că pârâtul nu a făcut dovada că aceste conducte trec pe terenul proprietatea sa de mai mult de 30 de ani.

Referitor la expertiza efectuată, reclamanta a arătat că din cuprinsul acesteia reiese în mod clar că locuința sa este afectată de acele conducte și mai mult, este indubitabil pericolul și prejudiciul ce poate fi produs de aceste conducte în caz de spargere sau degradare a lor.

Chematul în garanție . Termoficare H. SA a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție, solicitând respingerea acesteia, în principal pe excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar în subsidiar ca neîntemeiată și nelegală.

În susținerea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, chematul în garanție a arătat că nu este proprietarul conductelor care se presupune că trec pe terenul proprietatea reclamantei, proprietar al acestora fiind Primăria Municipiului A.. Chemata în garanție este doar titulară a unui drept de concesiune dobândit în baza contractului de concesiune nr._/2014, iar în perioada 2011-2013, perioada pentru care reclamanta solicită plata lipsei de folosință, chemata în garanție a fost titulară a unui drept de concesiune stabilit prin contractul nr. 5664/2011, încheiat cu C. L.. În baza acestor contracte de concesiune și potrivit dispozițiilor emise de Primăria Municipiului A., CET H. SA achită o redevență anuală.

Astfel, singura care poate fi obligată la plata unei eventuale despăgubiri către reclamantă este proprietarul rețelei termice, respectiv Primăria Municipiului A..

Cu privire la fondul cauzei, chemata în garanție a invocat prevederile Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, respectiv art. 33 lit. d), conform căruia „pentru protecția instalațiilor de producere și a rețelelor termice se interzice terților, persoane juridice sau fizice să intervină, în orice mod, asupra rețelelor termice”, respectiv art. 34, conform căruia „în cazul în care se realizează modificări ale traseelor și amplasamentelor rețelelor termice existente, costurile acestora vor fi suportate de către cel care a general modificarea respectivă”.

În consecință, ridicarea conductei de agent termic și eliberarea spațiului se poate realiza doar prin repoziționarea ei, cu respectarea legislației în vigoare și pe cheltuiala celui care o solicită.

Chemata în garanție a precizat faptul că nu este proprietara conductelor care trec prin terenul reclamantei, proprietar al acestora fiind Primăria Municipiului A., astfel că doar aceasta ar putea fi eventual obligată să achite o despăgubire pentru spațiul reclamantei.

În drept, chemata în garanție a invocat prevederile art. 57, art. 72 Cod procedură civilă, art. 33 lit. d), art. 34 din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, art. 2, art. 25 lit. d), e) și urm. din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, art. 2 și urm. din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, art. 871 Cod civil, iar în probațiune a depus înscrisuri în copie, respectiv contract de concesiune nr._/04.03.2014.

În completarea probațiunii, s-a depus la dosar coala CF 9575 A. și adresa nr. R6769/17.12.2014 emisă de . Termoficare H. SA.

În cauză s-a administrat și proba cu expertiza în specialitatea construcții civile, industriale și agricole.

La termenul de judecată din data de 03.06.2014, reclamanta, prin reprezentant, a precizat faptul că înțelege să cheme în judecată, în calitate de pârât, și M. A. prin Primar.

Prin încheierea din data de 03.06.2014 instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. al Municipiului A. și excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție.

Prin concluzii scrise, pârâții C. L. al Municipiului A. și M. A. au solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al municipiului A., iar cu privire la fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii.

Prin încheierea din data de 27.01.2015 instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului A. raportat la prevederile art. 36 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 51/2006.

Pârâții, prin reprezentant, au solicitat admiterea excepției.

Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt, următoarele:

Reclamanta este proprietara imobilului situat în A., .. 45, jud. A., reprezentând casă și teren în suprafață de 516 mp, înscris în CF_ A.. Din acest teren o suprafață de 37 mp este grevată de conducte aeriene de apă fierbinte, respectiv de o rețea secundară de termoficare, care au ca și scop alimentarea cu energie termică – încălzire și apă caldă a populației din municipiul A..

Alimentarea cu energie termică a unei localități este supusă dispozițiilor din Legea 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică completate cu prevederile cu caracter general din Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.

Conform art. 36 alin. 2 lit. d) din Legea 51/2006:

„Operatorii serviciilor de utilități publice au față de utilizatori următoarele obligații principale:

........................................................................................................................

d) să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru prejudiciile provocate din culpă, inclusiv pentru restricțiile impuse deținătorilor de terenuri în perimetrul zonelor de protecție instituite, conform prevederilor legale;”

La art. 5 pct. din Legea 325/200 este definit operatorul serviciului ca fiind „persoana juridică română sau străină care are competența și capacitatea recunoscute prin licență de a presta integral activitățile specifice serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat”. O definiție similară a operatorului este dată de art. 2 lit. g din Legea 51/2006.

Aplicarea prevederilor din Legea 51/2006 privind obligațiile operatorilor serviciilor de utilități publice și în cazul operatorilor serviciului de energie termică rezultă din prevederile art. 37 lit. e din Legea 325/2006.

Așadar conform art. 36 alin. 2 lit. d din Legea 51/2006, operatorului serviciului de furnizare a energiei termice îi revine obligația de a plăti despăgubiri pentru restricțiile impuse deținătorilor de terenuri, cum este în speță cazul reclamantei.

Raportat la M. A., calitatea de operator al serviciului de alimentare cu energie termică o deține chemata în garanție CET H. SA care a încheiat cu pârâtul C. L. al Municipiului A. contractul de concesiune nr._/2014, iar în perioada 2011-2013, perioada pentru care reclamanta solicită plata lipsei de folosință, chemata în garanție a fost titulară a unui drept de concesiune stabilit prin contractul nr. 5664/2011.

Conform art. 36 din noul Cod de procedură civilă „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios”.

În cauză, având în vedere că titularul obligației de despăgubire este CET H. SA, care nu a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. al Municipiului A. și M. A. cu consecința respingerii acțiunii civile precizate formulate de reclamantă.

În baza art. 72 din noul Cod de procedură civilă, ca urmare a respingerii acțiunii formulate se va respinge și cererea de chemare în garanție.

Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către pârâți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. al Municipiului A. și M. A..

Respinge acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta D. E., având CNP_, cu domiciliul în A., .. 45, județul A. și domiciliul procesual ales în A., .. 3, județul A., în contradictoriu cu pârâții C. L. al Municipiului A. și M. A., ambii cu sediul în A., ., județul A..

Respinge cererea de chemare în garanție a garantului ., cu sediul în A., Calea I. M., nr. 65-71, județul A., înmatriculată la ORC sub nr. J_, CUI RO_, formulată de pârâtul C. L. al Municipiului A..

Fără cheltuieli de judecată.

Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se poate depune la Judecătoria A..

Pronunțată în ședința publică azi 24.02.2015.

Președinte,Grefier,

F. V. B. C. B.

FVB/CB/ 18.03.2015/ 6 ex. din care 4 ex. se comunică cu:

- D. E.-A., .. 3, județul A.

- C. L. al Municipiului A.-A., ., județul Ara

- M. A.-A., ., județul Ara

- .-A., Calea I. M., nr. 65-71, județul A.