Contestaţie la executare. Sentința nr. 1001/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1001/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 1001/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1001
Ședința publică din 24 februarie 2015
Președinte: F. V. B.
Grefier: C. B.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara.
La apelul nominal nu se prezintă reprezentanții părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația este legal timbrară cu suma de 70 lei taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 10 din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se depusă prin registratura instanței la data de 06.02.2015, copia certificată a dosarului execuțional nr. 531/2014 al B. B. L. M..
În temeiul prevederilor art. 131 Cod procedură civilă, instanța verifică propria sa competență generală, materială și teritorială, constatând, în baza art. 713 alin. 1 raportat la art. 650 alin. 2 Cod procedură civilă că este competentă în judecarea prezentei cauze.
Nefiind formulate alte cereri și văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă, instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza spre soluționare.
I N S T AN Ț A
Constată că, prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub nr._ /05.12.2014, contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara, a solicitat instanței anularea tuturor actelor întocmite în cadrul dosarului execuțional nr. 531/2014 al B. B. L. M., anularea încheierii de încuviințare și restabilirea situației anterioare (întoarcerea executării).
În motivare, contestatoarea a arătat că executarea silită a fost pornită la stăruința intimatului în baza titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/06.07.2011, formându-se dosarul execuțional nr. 531/2014, contestatoarea fiind somată să achite suma de 28 euro reprezentând creanța datorată și suma de 480 lei cheltuieli de executare.
Contestatoarea apreciază că aceste cheltuieli de executare au fost stabilite de organul de executare în absența oricărui temei, considerând că acestea ar trebui să se regăsească strict în onorariu stabilit, dar care nu putea să depășească 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite, având în vedere prevederile art. 39(1) lit. 1 din Legea nr. 188/2000 republicată.
Astfel, la creanța de 28 euro, 10% maximul pretins putea să fie de 3 euro, deci 12,30 lei la cursul euro stabilit în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită.
Restul cheltuielilor cuprinse în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, contestatoarea consideră că trebuiesc înlăturate, întrucât prin decizia nr. 58 din 18.10.2012 a Plenului Consiliului Concurenței, s-a dispus, printre altele, eliminarea listei cu cheltuieli de executare silită – art. 3 din dispozitivul deciziei pentru că exced cadrului legal instituit de Codul de procedură civilă, respectiv de Legea nr. 188/2000 republicată.
Odată cu primirea somației de la B. B. L. M., contestatoarea a achitat suma de 28 euro, echivalentul a 123 lei, reprezentând creanța-taxa de despăgubire CNADNR, 60 lei reprezentând onorariul B., 430 lei din cheltuielile de executare și 20 lei taxa de timbru judiciar.
Contestatoarea a mai arătat că suma de 430 lei reprezentând cheltuielile de executare solicitate sunt disproporționate, având în vedere că și-a îndeplinit de bunăvoie obligația de plată odată cu primirea somației, neștiind de existența procesului-verbal de contravenție . nr._/06.07.2011, deoarece acesta nu i-a fost comunicat, contestatoarea solicitând astfel diminuarea cheltuielilor de executare raportat la actele întocmite de executorul judecătoresc.
Contestatoarea a solicitat și anularea procesului-verbal de contravenție, invocând prescripția amenzii, raportat la prevederile art. 13 și 14 din OG nr. 2/2001.
De asemenea, s-a invocat de către contestatoarea nulitatea procesului-verbal de contravenție pentru lipsa semnăturii agentului constatator, având în vedere prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001.
S-a mai apreciat de către contestatoare faptul că aplicarea legii mai favorabile ar trebui să fie principalul motiv pentru anularea executărilor silite, așa cum se arată în Constituția României, la art. 15, respectiv „în cazul legii contravenționale și penale se va aplica întotdeauna legea mai favorabilă”, având în vedere că potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
În drept, contestatoarea a invocat art. 711 și urm., art. 722 Cod procedură civilă și celelalte dispoziții legale amintite, iar în probațiune a depus înscrisuri în copie, respectiv extras de cont din data de 29.09.2014, proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/06.07.2011, somație, încheierea din data de 11.11.2014 a B. B. L. M., proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/06.07.2011,, extras de cont din data de 02.12.2014, încheierea nr. 6988/03.07.2014 pronunțată de Judecătoria A. î n dosar nr._/55/2014, adresa de furnizare informații ORC nr._/16.10.2014, cu privire la contestatoare, plic.
Prin rezoluția din data de 08.12.2014 instanța a dispus comunicarea către intimată a contestației la executare și a înscrisurilor anexate acesteia.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare, arătând că excepția prescripției executării sancțiunii amenzii contravenționale invocată de contestatoare, intervine în cazul expirării termenului de o lună de la data întocmirii procesului-verbal, iar în situația de față procesul-verbal a fost întocmit la data de 06.07.2011 și comunicat contravenientului la data de 25.07.2011.
De asemenea, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar pentru situația de față fapta a fost săvârșită și constatată la data de 25.01.2011, procesul-verbal fiind întocmit la data de 06.07.2011, neexistând posibilitatea de a se prescrie aplicarea sancțiunii contravenționale.
Urmare acestor considerente și a legislației în vigoare la data întocmirii procesului-verbal, intimata a respectat termenele de prescripție a răspunderii contravenționale.
Intimata a arătat că s-a solicitat executarea silită a debitului neachitat în cuantum de 28 euro, rezultat în urma încheierii procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/06.07.2011, care revine acestei instituții cu titlu de tarif de despăgubire, conform art. 8 alin. 3 din OUG nr. 15/2002, formându-se astfel dosarul de executare nr. 531/2014 al B. B. L. M.. Instanța a încuviințat executarea silită, considerând procesul-verbal titlu executoriu, acesta nefiind atacat în termenul legal.
Deși contestatoarea avea cunoștință de existența procesului-verbal nu a uzat de calea de atac permisă în acest sens, respectiv plângerea contravențională în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, fapt ce contravine condițiilor de admisibilitate ale contestației la executare prevăzute de art. 712 alin. 2 noul Cod de procedură civilă.
Referitor la comunicarea procesului-verbal, intimata a arătat că procedura de comunicare a procesului-verbal și a înștiințării de plată este legal îndeplinită, dovada fiind procesul-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției din data de 25.07.2011 semnat de martor. Astfel, susținerea contestatoarei că nu a avut cunoștință de procesul-verbal de constatare a contravenției nu poate fi imputată intimatei.
Intimata a mai arătat faptul că la data întocmirii procesului-verbal, respectiv 06.07.2011, agentul constatator nu avea posibilitatea de a respecta dispozițiile Legi nr. 144/2012, întrucât această lege nu exista, intrând în vigoare doar în 27.02.2012, iar până la data intrării în vigoare a acesteia s-au respectat prevederile OG nr. 2/2001. Prin abrogarea alin. 3 art. 8 al OG 15/2002 R, legiuitorul a dispus ca de la data intrării în vigoare a legii să nu se mai aplice acest tarif, dar creanța certă, lichidă și exigibilă există dinaintea intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012.
Regula aplicării legii mai favorabile în materia contravențională se poate aplica doar în cazul sancțiunilor contravenționale și nu în cazul despăgubirilor, acestea fiind separat reglementate de sancțiuni, respectiv de art. 25 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Urmare a abrogării art. 8 alin. 3 al OG 15/2002 R de către Legea nr. 144/2012, intimata consideră că aplicarea sancțiunii prevăzute de noul act normativ ar fi greșit interpretată, fiindcă în situația de față este vorba de o despăgubire, iar art. II din Legea nr. 144/2012 precizează clar că doar tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt anulate.
Având în vedere faptul că împotriva procesului-verbal nu s-a depus plângere contravențională nu îndeplinește condițiile prevăzute de articolul mai sus menționat, intimata apreciind astfel că în acest caz nu se poate aduce vorba de „sancțiunea mai ușoară”.
În plus față de cele expuse, intimata a arătat că modalitatea de a executa tarifele de despăgubiri este reglementată de art. 25 alin. 3 din OG nr. 2/2001, iar regula aplicării legii mai favorabile în materia contravențiilor se poate aplica doar în cazul sancțiunilor contravenționale și nu în cazul despăgubirilor, acestea fiind separat reglementate, respectiv de art. 25 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Prin răspuns la întâmpinare, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare, arătând că nu a știut de existența procesului-verbal de constatare a contravenției.
În completarea probațiunii, contestatoarea a depus copii ale proceselor-verbale de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 06.07.2011 și . nr._ din data de 26.07.2011.
La dosar s-a depus și copia certificată a dosarului execuțional nr. 531/2014 al B. B. L. M..
Din probele administrate în cauză, instanța reține, în fapt, următoarele:
În dosar execuțional nr. 531/2014 al B. B. L. M. a început executarea silită împotriva contestatoarei în baza titlului executoriu, constând în procesul-verbal de contravenție . nr._/06.07.2011, pentru suma de 28 Euro reprezentând tarif de despăgubire și suma de 716.88 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
Procesul-verbal de contravenție s-a încheiat în lipsa reprezentantului petentei, nefiind semnat de acesta, situație în care agentul constatator avea obligația, conform art. 27 din OG 2/2001 ca, în termen de cel mult o lună de la data încheierii, să comunice actul prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la sediul petentei, operațiunea de afișare consemnându-se într-un proces-verbal.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că procesul verbal a fost comunicat doar prin afișare, încheindu-se în acest sens procesul-verbal de afișare de la fila 4 dosar execuțional.
După cum s-a stabilit prin Decizia 10/2013 pronunțată de ICCJ pe calea recursului în interesul legii, comunicarea prin afișare reprezintă o modalitate subsidiară comunicării prin poștă, astfel că, în cauză, comunicarea efectuată echivalează cu o necomunicare a procesului verbal de contravenție.
Conform art. 517 alin. 4 din noul Cod de procedură civilă (art. 3307 alin. 4 din Cod de procedură civilă (1865) ) dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Așadar, de la această dată instanțele sunt obligate să aprecieze comunicarea proceselor verbale făcută doar prin afișare ca fiind neconformă, echivalând cu lipsa comunicării.
Este lipsit de relevanță faptul că procesul verbal a fost comunicat prin afișare anterior publicării Deciziei nr. 10/2013, când practica Judecătoriei A. și a Tribunalului A. era constantă în a aprecia această comunicare ca fiind una conformă, întrucât această practică a fost infirmată de recursul în interesul legii pronunțat.
Spre deosebire de o lege căreia îi este interzis să retroactiveze, în cazul unui recurs în interesul legii nu se pune această problemă întrucât prin acesta se interpretează o lege ce în practică a primit înțelesuri diferite și care a generat oricum pronunțarea unor hotărâri diferite, recursul în interesul legii nefăcând altceva decât să confirme o anumită orientare jurisprudențială.
Ca urmare, în lipsa unei alte dovezi din partea agentului constatator, din care să rezulte comunicarea actului sancționator și în altă modalitate decât prin afișare, instanța, în baza art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, potrivit căruia executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, va constata prescrisă executarea sancțiunii contravenționale stabilite prin procesul verbal de contravenție . nr._/06.07.2011, astfel că acesta nu mai are valoare de titlu executoriu.
În acest context executarea silită începută încalcă prevederile art. 632 din noul Cod de procedură civilă potrivit căruia executarea silită poate începe doar în temeiul unui titlu executoriu, astfel că instanța, în baza art. 711 din noul Cod de procedură civilă va admite contestația formulată și va dispune anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 531/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc Bosneac L. M..
În baza art. 722 din noul Cod de procedură civilă, ca urmare a desființării tuturor actelor de executare, instanța va dispune întoarcerea executării în sensul restituirii către contestatoare a sumelor încasate.
În baza art. 451 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă instanța va obliga intimata la plata sumei de 70 de lei reprezentând cheltuieli constând în taxa de timbru aferentă cererii de întoarcere a executării silite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatorul ., cu sediul în Târnăveni, ., județul M., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI RO17470228, în contradictoriu cu intimata . Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, înmatriculată la ORC sub nr. J_, C. RO16054368, la Secția Drumuri Naționale D., .. 5A, județul Hunedoara.
Dispune anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 531/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc B. L. M..
Dispune întoarcerea executării în sensul restituirii către contestatoare a sumelor încasate.
Obligă intimata să plătească contestatoarei suma de 70 reprezentând cheltuieli de judecată.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 de zile de la comunicare, apel ce se poate depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică azi 24.02.2015.
Președinte,Grefier,
F. V. B. C. B.
FVB/CB/ 18.03.2015/5 ex. din care 2 ex. se .> - .-Târnăveni, ., județul M.
- C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara - Secția Drumuri Naționale D.-D., .. 5A, județul Hunedoara
1 ex. se va comunica B. B. L. M. după rămânerea definitivă a hotărârii
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 1293/2015. Judecătoria ARAD | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
