Anulare act. Sentința nr. 503/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 503/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 17-01-2012 în dosarul nr. 503/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 503
Ședința publică din 17 ianuarie 2012
Președinte: H. B.
Grefier: A. Craițar
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtele SNTGN T. SA și ., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat D. A. din cadrul Baroului A., și reprezentantul pârâtei SNTGN T. SA – c.j. B. I., lipsă fiind reprezentantul pârâtei ..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar note de ședință din partea pârâtei SNTGN T. SA, prin care invocă excepția de necompetență materială a Judecătoriei A. și solicită trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel Timișoara.
Se comunică un exemplar reprezentantei reclamantei.
Se pune în discuție excepția de necompetență materială a Judecătoriei A..
Reprezentantul pârâtei SNTGN T. SA solicită admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. b și c și art. 10 al. 1 teza a II – a din Legea nr. 554/2004.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției, întrucât societatea pârâtă este o societate comercială, iar obiectul cauzei este comercial, ce se supune dispozițiilor de drept comun privind competența.
În replică, reprezentantul pârâtei învederează instanței că actul ce se solicită anulat - acordul de acces - este un act administrativ unilateral, prin care pârâta a constatat îndeplinite prevederile legale incidente.
Se pune în discuție, în eventualitatea respingerii excepției necompetenței materiale, și excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei A..
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției în baza art. 8 și 9 Cod procedură civilă, iar în subsidiar declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Satu M..
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea excepției.
Asupra excepției de necompetență materială a Judecătoriei A.,
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A. la data de 14.10.2011, reclamanta . a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtele SNTGN T. SA și ., constatarea nulității absolute a actului juridic „Acord de acces la sistemul național de transport al gazelor naturale nr. DD_/2/22.08.2011” emis de pârâta SNTGN T. SA; constatarea nulității absolute a actelor subsecvente, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că are ca obiect de activitate distribuția și comercializarea combustibililor gazoși prin conducte, fiind operator licențiat în distribuția și furnizarea gazelor naturale.
În baza contractului de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale nr. 2155/04.09.2001, reclamanta prestează serviciul public de distribuție a gazelor naturale în localitatea B., din județul Satu M..
Pârâtei S.C S. M. S.R.L., societate cu sediul și activitatea în localitatea B., îi asigură distribuția gazelor naturale, prin intermediul furnizorului lor - firma S.C. Arelco Distribuție S.R.L. București, în cadrul contractului de distribuție a gazelor naturale nr. 03/19.11.2009, iar pârâta SNTGN T. S.A. Mediaș, este operatorul tehnic al sistemului național de transport al gazelor naturale și răspunde de funcționarea acestuia în condiții de calitate, siguranță, eficiență economică și protecție a mediului înconjurător, având ca obiect de activitate transportul gazelor naturale prin conducte.
Conform obiectului de activitate, obiect reglementat, reclamanta operează în cadrul sistemelor de distribuție a gazelor naturale, iar pârâtei 1 îi revine transportul gazelor naturale prin sistemul național de transport (SNT).
Deși obiectul de activitate al pârâtei SNTGN T. SA este clar stabilit, respectiv transportul gazelor naturale, în ultima vreme, susține reclamanta, se confruntă cu preluări de clienți din sistemele sale de distribuție de către aceasta. O astfel de preluare se încearcă prin emiterea actului juridic denunțat pentru nulitate „Acord de acces la sistemul național de transport al gazelor naturale nr. DD_/2/22.08.2011".
Chiar dacă, pe cale de excepție, pârâtei SNTGN T. SA i se permite racordarea consumatorilor finali direct în sistemul național de transport, aceasta se poate face doar în anumite condiții și anume: consumatorul are o activitate de mari dimensiuni, fiind necesară o presiune a gazelor naturale de peste 6 bari și consumatorul să se afle în extravilanul localității.
Cele două condiții sunt prevăzute expres și imperativ de art. 5.13. și art. 5.21. alin. (3) din Decizia Președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor N. (ANRGN, actuală ANRE) nr. 1220/2006, privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale, publicată în M.Of. nr. 960/29.10.2006, respectiv nr. 960 bis/29.06.2006.
Faptul că pârâta . are nevoie de o presiune sub 6 bari este dovedit chiar prin conținutul actului denunțat, unde la pct.3, lit. b) rezultă o presiune în aval de stația de reglare de min. 1 bar - max. 2 bar, iar faptul că obiectivele de consum ale pârâtei . se află în intravilanul localității B. și nu în extravilan îl dovedește cu extrasul de carte funciară nr._ B..
Punctul de vedere al ANRE față de aceste practici ale pârâtei SNTGN T. SA, este cuprins în adresa ANRE nr._/09.09.2010, emisă ca urmare a nenumăratelor reclamații înregistrate de ANRE pentru fapte similare săvârșite de aceasta.
A arătat reclamanta că a sesizat ANRE pentru situația creată de pârâta SNTGN T. SA, prin adresa nr._/13.09.2011, la care nu am primit încă răspuns.
Față de cele menționate, este cert că actul denunțat pentru nulitate a fost emis cu fraudarea legii, cauza actului fiind una nelicită și se impune lipsirea acestuia de consecințe juridice prin constatarea nulității absolute.
În drept se invocă dispozițiile art. 966 și 968 Cod civil.
Prin întâmpinare, pârâta . a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, invocând pe cale de excepția necompetența teritorială a Judecătoriei A., raportat la obiectul dedus judecății.
A arătat că în lipsa unor dispoziții contrare prevăzute în legea specială, în cazul de față H.G. 1043/2004 competența materială și teritorială se stabilește potrivit normelor de drept comun. Astfel, în speță, competența teritorială revine instanței de judecată de la domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoria Mediaș, competența alternativă fiind exclusă, în cazul de față neregăsindu-se în prezenta speță vreuna din situațiile prevăzute de art.10 sau 11 Cod procedură civilă.
Pe fond a arătat că nulitatea este sancțiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de fond sau formă. Nulitatea absolută a unui act juridic poate fi invocată și/sau reținută după caz în cazul nerespectării unor dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unor interese generale.
Față de cele menționate a arătat că reclamanta, prin cererea introductivă nu a făcut dovada nerespectării unor dispoziții legale instituite în vederea ocrotirii unor interese particulare.
De asemenea, lipsa încălcării dispozițiilor legale de orice natură, particulare și/sau generale de către pârâte, rezultă din dispozițiile legale în materie aplicabile și care, în cadrul acțiunii introductive au fost prezentate trunchiat de către reclamantă. În acest sens, pârâta a invocat Norma tehnică din 07.11.2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 960bis din_ pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale.
Din textele de lege menționate, precum și din definiția legală dată sistemului de transport/sistem național de transport (SNT), definiție reiterată de altfel integral de către reclamantă în cadrul acțiunii introductive, dispun foarte clar faptul că pârâta . poate beneficia cu titlu principal și nu pe cale de excepție, de racordarea directă la sistemul național de transport; de asemenea poate beneficia de racordarea directă la sistemul național de transport în ciuda sediului social situat în intravilanul localității B., cu obligația respectării condițiilor prevăzute pentru montarea conductelor.
A arătat că acțiunea reclamantei este întemeiată prin prisma faptului că rezultatele sale financiare urmează a fi diminuate în viitor prin pierderea unui client important care îi asigura câștiguri substanțiale și cu caracter permanent, acțiunea introductivă nefiind întemeiată în baza nerespectării unor condiții legale de către cei doi pârâți.
A arătat că, raportat la implicațiile financiare pe care le comportă această situație, solicită a se reține faptul că a inițiat procedura de racordare la sistem național de transport tocmai datorită sumelor de bani uriașe pe care le plătea lunar reclamantei în calitate de distribuitor la gazelor naturale. Ori, în cazul finalizării procedurii a cărei anulare se cere, pârâta . nu a mai fi nevoită sa avanseze costuri suplimentare și care nu se justifică întrucât acestea au implicații directe asupra produselor pe care societatea pârâtă le fabrica și comercializează.
De asemenea, a solicitat să se rețină că, demararea procedurii de racordare la sistem național de transport este o prerogativă legală a acesteia și nu un abuz sau o încercare de fraudare a reclamantei.
În drept se invocă dispozițiile art. 15 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâta SNTGN T. SA a invocat excepția necompetenței materiale, declinarea competenței și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel Timișoara - Secția C. Administrativ și Fiscal.
A arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin autoritate publică se înțelege orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (1), art. 23 alin. (2) și art. 79 din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare, activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes național. Sistemul Național de T. al gazelor naturale face parte din proprietatea publică a statului, fiind de importanță strategică, iar bunurile proprietate publică aferente obiectivelor/sistemelor de transport a gazelor naturale, precum și serviciile de transport fac obiectul concesionării, în condițiile legii.
Potrivit dispozițiilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 334/2000 privind reorganizarea Societății Naționale de G. N. "Romgaz" SA, SNTGN T. SA este operatorul tehnic al Sistemului Național de T. al gazelor naturale și răspunde de funcționarea acestuia în condiții de calitate, siguranță, eficiență economică și protecție a mediului înconjurător.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 668/2002, a fost aprobat Acordul de concesiune încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și S. Naționala de T. G. N. T. SA Mediaș, prin care acesteia din urmă i-au fost concesionate, pe o perioadă de 30 de ani, conductele magistrale, instalațiile, echipamentele și dotările aferente Sistemului Național de T. al gazelor naturale, precum și activitatea de operare a Sistemului Național de T. al gazelor naturale.
În temeiul Licenței de transport a gazelor naturale nr. 40/17.01.2001, SNTGN T. SA, este autorizată să presteze serviciul public NAȚIONAL de transport al gazelor naturale.
Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin asimilare, SNTGN T. S.A. este o autoritate publică, iar potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 din Legea gazelor nr. 351/2004, prin natura interesului public deservit si a întinderii acestuia, SNTGN T. SA, este asimilată unei autorități publice centrale.
Pârâta invocă și dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, acordul de acces fiind un act administrativ cu caracter unilateral, în înțelesul acestor dispoziții.
Competența emiterii Acordului de acces la Sistemul Național de T. al gazelor naturale aparține SNTGN T. S.A, în temeiul dispozițiilor Regulamentului privind accesul la Sistemul național de transport al gazelor naturale, aprobat prin H.G. nr. 1043/2004.
Astfel, conform prevederilor art. 9, 10 și 12 din HG. nr. 1.043/2004, pentru realizarea accesului la SNT solicitantul / utilizatorul trebuie să rezerve o anumită capacitate în SNT. Rezervarea de capacitate în SNT se face în baza unei cereri scrise a solicitantului / utilizatorului adresată operatorului SNT, respectiv SNTGN T. SA. Operatorul SNT are obligația de a răspunde cererii solicitantului / utilizatorului în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia. Răspunsul favorabil al operatorului reprezintă Acordul de acces la SNT, document a cărui formă și conținut sunt reglementate prin anexa nr. 3 la Regulamentul privind accesul la Sistemul național de transport al gazelor naturale.
Așadar, Acordul de acces la SNT nr. DD 23.113/2/22.08.2011 este un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis de SNTGN T. S.A., în calitate de autoritate publică centrală, în vederea executării dispozițiilor Regulamentului privind accesul la Sistemul național de transport al gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2004.
Referitor la Contractul de racordare la SNT nr. 202/14.03.2011 încheiat între ..R.L și SNTGN T. S.A., în temeiul Acordului de acces la SNT nr. DD 23.113/2/22.08.2011, din definiția actului administrativ prevăzută la art. 2 lit. c) teza a II-a, rezultă, prin asimilare, că și contractul de racordare este un act administrativ.
Obiectul contractului de racordare, ca act administrativ, este executarea lucrărilor de racordare la SNT, constând în realizarea unor obiective de transport a gazelor naturale, respectiv a unei conducte de transport a gazelor naturale și a unei Stații de Reglare, Măsurare și Predare (SRMP) a gazelor naturale.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, aceste lucrări sunt considerate lucrări de interes public.
Astfel, art. 21 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, prevede că lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare și întreținere a obiectivelor / sistemelor de transport de gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.
Față de cele precizate, pârâta consideră că sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar prin introducerea acțiunii la instanța de domiciliu, consideră că reclamanta a uzat de dispozițiile art. 10 alin. (3) care reglementează competența teritorială alternativă, sens în care solicită instanței admiterea excepției necompetenței materiale, declinarea competenței și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel Timișoara.
În dovedirea celor menționate, pârâta a depus Licența de transport a gazelor naturale nr. 40/17.01.2001.
Prin precizarea de acțiune, reclamanta a solicitat, în plus față de acțiunea introductivă, să se constate nulitatea licitației organizată de pârâta SNTGN T. SA pentru „Lucrări / Acord de acces – Conducta de Racord și SRMP pentru alimentarea cu gaze naturale a .”, act subsecvent acordului de acces a cărui nulitate a solicitat-o inițial.
Analizând excepția de necompetență materială a Judecătoriei A., în condițiile art. 137 al. 1 Cod de procedură civilă, instanța reține că obiectul prezentei acțiuni îl constituie cererea reclamantei . de constatare a nulității absolute a actului juridic intitulat „Acord de acces la sistemul național de transport al gazelor naturale nr. DD 23.113/2/22.08.2011”, emis de pârâta SNTGN T. S.A. în favoarea pârâtei ., precum și a actelor subsecvente.
Pârâta SNTGN T. S.A. a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei A., invocând prevederile art. 2 lit. b și c și art. 10 al. 1 teza a II – a din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ.
Aceste prevederi au următorul conținut:
Art. 2
Semnificația unor termeni
(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
b) autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;
c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;
Art. 10
Instanța competentă
(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de (...) autoritățile publice centrale, (...) se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Raportat la aceste dispoziții legale, instanța reține că pârâta SNTGN T. S.A., în calitate de operator tehnic al Sistemului Național de T. al gazelor naturale, care prestează un serviciu public de interes național - activitatea de transport al gazelor naturale, activitate care i-a fost concesionată de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale pe o perioadă de 30 de ani, poate fi asimilată cu o autoritate publică centrală, autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
De asemenea, acordul de acces la Sistemul Național de T. al gazelor naturale emis de această pârâtă în temeiul dispozițiilor Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 1043/2004, poate fi considerat un act unilateral cu caracter individual emis în regim de putere publică, în vederea executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Prin urmare, sunt incidente în cauză prevederile art. 10 al. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv competența de soluționare revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.
Având în vedere și prevederile aliniatului 3 al aceluiași articol, conform cărora reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, și reținând că prin depunerea cererii la Judecătoria A. reclamanta a ales ca instanță competentă instanța de la sediul său,
Instanța constată întemeiată excepția necompetenței materiale și, în temeiul art. 158 și 159 al. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, va declina competența în favoarea Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină în favoarea Curții de Apel Timișoara competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta .A, cu sediul în A., ., jud. A., în contradictoriu cu pârâtele SNTGN T. SA, cu sediul în Mediaș, Piața C. I. Motaș, nr. 1, jud. Sibiu, și ., cu sediul în loc. B., ., jud. Satu M., având ca obiect anulare act.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.01.2012.
Președinte Grefier
H. B. A. Craițar
Red./dact/HB/AC;
Ex.2/26.01.2012.
Nu se comunică.
| ← Investire cu formulă executorie. Hotărâre din 05-01-2012,... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 858/2012.... → |
|---|
