Contestaţie la executare. Sentința nr. 05/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 05/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 05-12-2012 în dosarul nr. 11203/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 05 decembrie 2012
Președinte: A. B. V.
Grefier: A. T.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea F. E. M. Î. I. în contradictoriu cu intimatul Municipiul A. - Direcția V..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta contestatoarei, av. R. C. din Baroul A., lipsă fiind contestatoarea și reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația este legal timbrată cu suma de 194 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată propria sa competență raportat la prevederile art.400 alin.1 Cod procedură civilă .
Reprezentanta contestatoarei depune la dosar răspuns la întâmpinarea formulată, menționând că nu mai are alte cereri ori probe de administrat
Precizează că debitoarea contestatoare a adus la cunoștința intimatei suspendarea activității, dar nu poate face dovada acestui lucru.
Nemaifiind alte cereri ori probe de administrat, instanța declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată .
J U D E C A T A
Constată că, prin contestația la executare înregistrată la această instanță, la data de 29 octombrie 2012, sub numărul de dosar_, contestatoarea F. E. M. Î. I. a chemat în judecată intimata Direcția V. – S. Urmărire venituri din cadrul Primăriei A., contestând Somația de plată nr._/10.10.2012 și titlul executoriu comunicată acesteia la data de 12.10.2012 de către intimată, prin care întreprinderea a fost obligată la plata sumei de 3.504,63 lei reprezentând taxă salubritate pe anul 2010, taxă viză autorizație funcționare și orar pentru anul 2012, solicitând instanței a constatat că această creanță nu este certă lichidă și exigibilă, să se dispună anularea actelor de executare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației promovate, contestatoarea a arătat că, prin somația nr._/10.10.2012 comunicată la data de 12.10.2012, i-a fost adus la cunoștință că s-a pornit executarea silită pentru neachitarea taxei de salubrizare și a taxei de funcționare și aviz orar pentru punctul de lucru situat în A. . nr.19 ..
S-a arătat faptul că, la data de 08.06.2011 activitatea întreprinderii individuale a fost suspendată pe o perioadă de 3 ani de zile, fapt ce a fost anunțat atât la Finanțele Publice A. cât și la Direcția V. din cadrul Primăriei A. de către ORC A..
Ținând seama de acest aspect contestatoarea a apreciat creanța emisă de către Direcția V. a Primăriei A. ca nefiind certă, lichidă și exigibilă atâta vreme cât întreprinderea individuală se află cu activitate suspendată și nu avea activitate la punctul de lucru din A..
Mai mult s-a precizat de către contestatoare că pe anul 2011 a achitat taxa de funcționare și avizul de orar pentru tot anul deși din iunie 2011 întreprinderea și-a încetat activitatea.
Față de cele relevate, contestatoarea a solicitat admiterea prezentei contestații, astfel cum a fost formulată, invocând în drept prevederile art. 172 și următoarele Cod procedură civilă .
În susținerea contestației promovate, în cadrul probei cu acte, contestatoarea a depus la dosar somația emisă la data de 10.10.2012, copia titlului executoriu, copia certificatului constatator, copia certificatului de înregistrare mențiuni, copia rezoluției nr. 7275/08.06.2011, copia certificatului de înregistrate privind întreprinderea contestatoare.
Prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei la data de 20.11.2012, intimata a solicitat admiterea în parte a contestației promovate .
Astfel s-a arătat că, în cuprinsul contestației promovate, nu se aduce nici un motiv de nelegalitate a actelor de executare silită, punând în discuție doar întinderea obligațiilor de plată pentru care s-a trecut la executare silită.
Acest fapt contravine prevederilor art. 172 alin.(l) și (3) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, intimata a invocat prevederile art. 41 din O.G. nr.92/2003 republicată, art. 110 alin.(3) din O.G. nr.92/2003 republicată, Decizia nr.1945/ 2006 pronunțată de Î.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, art. 141 alin.(2) din O.G. nr.92/2003 republicată, reieșind astfel că, titlul de creanță este actul administrativ fiscal prin care se stabilesc, modifică sau sting drepturi și obligații fiscale, iar titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată, titlul executoriu fiind actul în baza căruia se realizează executarea silită a creanțelor fiscale.
Deci, actul administrativ fiscal și titlul executoriu sunt două acte juridice distincte și cu regimuri juridice diferite.
După cum regimul juridic al celor două acte (titlul de creanță și titlul executoriu) este distinct, și procedura de contestare a acestora este distinctă.
Astfel, titlul de creanță, ca act administrativ fiscal prin care iau naștere, se modifică or se sting raporturi juridice, se contestă conform art. 205 și urm. din O.G. nr.92/2003 republicată. Contestația împotriva titlului de creanță este o cale administrativă de atac.
Obiectul contestației îl constituie sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat.
Cu privire la calea de atac a titlului executoriu, aceasta este contestația la executare silită prevăzută de art. 172 și urm. Cod procedură fiscală republicată.
Obiectul contestației la executare silită îl reprezintă orice act de executare (titlul executoriu, somația, acte de instituire a unor măsuri asigurătorii etc.) efectuat cu încălcarea prevederilor codului de procedură fiscală, respectiv a procedurii de executare silită a creanțelor bugetare.
Având în vedere cele prezentate mai sus, intimata a apreciat că, prin contestația la executare silită nu se poate pune în discuție întinderea obligațiilor fiscale ale contestatoarei, ci numai modul în care actele de executare silită respectă prevederile Codului de procedură fiscală în activitatea de recuperare a creanțelor fiscale prin procedura executării silite.
De asemenea, în contestația la executare silită nu se aduce niciun motiv de fapt sau drept din care să reiasă nelegalitatea actelor de executare silită, motivele de fapt și drept nefiind incidente cauzei supuse judecății.
În cazul de față, fiind vorba de un contribuabil persoană fizică, pentru taxa specială de salubritate, stabilirea obligației de plată se face de către organul fiscal prin decizia de impunere, pe baza declarației fiscale depusă de contribuabil, titlul de creanță îl reprezintă această decizie de impunere, potrivit următoarelor prevederi legale, art. 85 alin. (1) lit. b) din O.G. nr.92/2003 republicată, pct. 107.1. lit. a) din H.G. nr.1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Astfel, în baza declarației de impunere pentru taxa specială de salubritate nr._/28.12.2010 depusă de către contestatoare, organul fiscal a stabilit obligația de plată începând cu data de 01.12.2010 ( data de întâi a lunii următoare înregistrării contestatoarei la O.R.C. A.).
Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului A. nr.175/18.07.2011 privind aprobarea unor măsuri pentru reglementarea activității de salubrizare menajeră în municipiul A., se abrogă prevederile Hotărârii nr.331/2001 privind instituire taxei speciale de salubritate precum și prevederile referitoare la taxa specială de salubritate, aprobate prin H.C.L.M. A. nr.342/2010 privind stabilirea impozitelor locale pentru anul 2011.
Această hotărâre a intrat în vigoare începând cu data de 01.08.2011, dată la care contribuabilii nu mai datorează taxa specială de salubritate.
Astfel, organul fiscal a procedat la radierea taxei începând cu data de 01.08.2011.
Contestatoarea a achitat taxa specială de salubritate pentru perioada decembrie 2010-martie 2011, rămânând neachitată taxa aferentă perioadei aprilie - iulie 2011.
Suma de 25 lei cuprinsă în actele de executare reprezintă taxa specială de salubritate aferentă perioadei aprilie - iulie 2011.
La data suspendării activității, potrivit prevederilor Anexei nr.8.1, pct.5 alin. 2 din H.C.L.M. A. nr.342/2010 privind stabilirea impozitelor locale pentru anul 2011, contestatoarea avea obligația de a anunța organul fiscal cu privire la suspendarea activității, obligație neîndeplinită de către contestatoare.
Cu privire la taxa viză autorizație alimentație publică și tarif viză aviz orar, acestea se datorează potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) și (2), lit. a) și art. 54 din H.C.L.M. A. nr.9/2011 privind Regulamentul de desfășurare a activităților comerciale în municipiul A., contestatoarea neîndeplinind aceste obligații; în măsura în care se vor îndeplini aceste obligații, compartimentul de specialitate urmând a proceda la recalcularea taxei viză autorizație alimentație publică și tarif viză orar.
De asemenea, intimata a arătat că, la data de 17.02.2011, contestatoarea a depus la Primăria Municipiului A. cererea pentru eliberarea Autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică; la data de 14.03.2011, a fost eliberată autorizația . nr.495 în anul 2011, contestatoarea a achitat suma de 3.000 lei cu titlul de taxă eliberare autorizație alimentație publică.
D. cele prezentate anterior, reiese că, contestatoarea a solicitat eliberarea autorizației pentru alimentație publică, datorând taxa viză anuală până la anularea autorizației.
Prin adresa nr._/19.11.2012, organul fiscal a adus la cunoștința compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului A., respectiv S. Transport Public Local, Autorizare activități economice, suspendarea activității contestatoarei; S. Transport Public Local, Autorizare activități economice va proceda la anularea autorizației pentru alimentație publică, scăzându-se din sarcina contribuabilului taxa aferentă anului 2012 în cuantum de 3.000 lei și accesoriile aferente.
S-a mai arătat că, în data de 17.02.2011, contestatoarea a depus la Primăria Municipiului A. cererea pentru eliberarea orarului de funcționare; la data de 14.03.2011, a fost eliberat avizul pentru orarul de funcționare nr.3541.
În anul 2011, contestatoarea a achitat suma de 100 lei cu titlul de taxă eliberare orar de funcționare.
Prin adresa nr._/19.11.2012, organul fiscal a adus la cunoștința compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului A., respectiv S. Transport Public Local, Autorizare activități economice, suspendarea activității contestatoarei; S. Transport Public Local, Autorizare activități economice va proceda la anularea orarului de funcționare, scăzându-se din sarcina contribuabilului taxa aferentă anului 2012 în cuantum de 100 lei și accesoriile aferente.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, intimata a considerat că acestea nu pot fi imputate acesteia, atâta timp cât obligațiile de plată reprezentând taxă viză autorizație alimentație publică, tarif viză aviz orar de funcționare și accesorii aferente au rămas în sarcina contestatoarei pentru anul 2012 ca urmare a neîndeplinirii de către aceasta a obligației sale de a anunța serviciul de specialitate cu privire la suspendarea activității.
Având în vedere aceste aspecte, intimata a solicitat admiterea în parte a contestației la executare pentru obligațiile de plată reprezentând taxă viză autorizație alimentație publică, tarif viză aviz orar de funcționare și accesorii aferente, formulată de către contestatoare și menținerea ca valabile a actelor de executare silită somației și a titlului executoriu nr._/10.10.2012 pentru suma de 32,63 lei reprezentând taxa specială de salubritate și accesorii aferente.
În drept: prevederile legale menționate în cuprinsul întâmpinării formulate, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea afirmațiilor sale, în cadrul probei cu acte, intimata a depus la dosar adresele la care a făcut referire formulate de către contestatoare, cererile de eliberare autorizație, cerere eliberare aviz orar de funcționare, avizul onorar funcționare acordat, autorizația acordată privind desfășurarea activității de către contestatoare .
Prin răspunsul la întâmpinare depus în ședința publică din data de 05.12.2012, contestatoarea a arătat că, prezenta contestație a fost înaintată tocmai pentru că în mod nelegal sau impus taxe pentru obligații care nu se justifică întrucât activitatea întreprinderii individuale a fost suspendată. Ca urmare nu se mai impunea aplicarea unor astfel de taxe și nici începerea executării silite.
Mai mult s-a arătat de către contestatoare faptul că, intimata face referire la persoane fizice ori în cazul de față este vorba de o întreprindere individuală care este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului și are un cod unic de identificare. Astfel taxa specială de salubritate se stabilește urmare declarației depuse de întreprinderea individuală nu prin decizie de impunere a organelor fiscale.
ORC A. are printre atribuțiile sale și obligația de a informa organelor fiscale orice modificări sunt efectuate la societăți, asociații familiare, întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate.
Mai mult, contestatoarea a arătat că, chiar intimata recunoaște că prin adresa_/19.11.2012 organul fiscal a adus la cunoștința compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei - Direcția V., suspendarea activității întreprinderii individuale, procedând la anularea autorizației de funcționare și a avizului orar, scăzând aceste taxe aferente anului 2012. Oricum întreprinderea a achitat aceste taxe pentru întreg anul 2011 deși a avut activitate doar până la data de 08.06.2011, taxe care nu au fost recalculate, iar pentru taxa de salubritate pentru perioada aprilie - iulie, din nou taxa nu este corect stabilită întrucât trebuia calculată doar pentru perioada aprilie - iunie 2011. Ținând seama de faptul că intimata recunoaște că în mod abuziv a solicitat taxele aferente pentru anul 2012, a solicitat admiterea contestației așa cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Împotriva debitoarei contestatoare s-a început procedura executării silite în baza titlului executoriu nr._/10.10.2012, pentru recuperarea sumei de 3.504,63 lei, formată din: 32,63 lei taxă de salubritate și accesorii; 3.360 lei taxă viză autorizație alimentație publică și accesorii; 112 lei tarif viză aviz orar funcționare și accesorii.
După cum rezultă din Rezoluția ORC A. nr.7275/08.06.2011, începând cu data de 07.06.2011 activitatea contestatoarei a fost suspendată pe o perioadă de trei ani, până în data de 07.06.2014.
Potrivit art.172 din O.G. nr.92/2003 alin.1 persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii, iar conform alin.3 contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
În cazul de față nu se pune problema ca sumele stabilite prin titlul executoriu să poată fi atacate în baza art.205 și următoarele din OG.nr.92/2003, deoarece acestea sunt stabilite pe baza declarației fiscale depuse de către contribuabil conform art.85 alin.1 lit.a din OG nr.92/2003 și nu prin decizie fiscală, astfel încât analizarea lor pe calea contestației la executare nu este inadmisibilă.
Pe parcursul litigiului intimata a recalculat taxa viză autorizație alimentație publică și tarif viză aviz orar de funcționare, cu accesoriile aferente, în cuantum total de 3.472 de lei, pe care nu le mai solicită.
În ceea ce privește taxa de salubritate în cuantum de 32,63 de lei, aferente perioadei aprilie-iulie 2011 și accesoriile aferente, instanța reține faptul că această taxă a fost stabilită pe baza declarației fiscale anuale depusă de către contestatoare.
Conform art.65 din OG.nr.92/2003 (Sarcina probei în dovedirea situației de fapt fiscale), contribuabilul are sarcina de a dovedi actele și faptele care au stat la baza declarațiilor sale și a oricăror cereri adresate organului fiscal.
Art.77 prevede că modificările ulterioare ale datelor din declarația de înregistrare fiscală trebuie aduse la cunoștință organului fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni, iar conform art. 771 alin.1 și 2, modificările intervenite în datele declarate inițial de comercianți sau de alte entități care se înregistrează potrivit legii speciale la registrul comerțului se fac potrivit dispozițiilor legale privind înregistrarea comercianților și se declară de contribuabil la organul fiscal.
Contestatoarea nu a făcut dovada faptului că a adus la cunoștința intimatei modificările intervenite în activitatea sa, astfel după cum avea obligația potrivit art.1169 Cod civil, iar prin apărările aduse își invocă propria culpă, ceea ce este inadmisibil, potrivit principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans..
Față de toate cele de mai sus, văzând și poziția de achiesare parțială a intimatei, în baza art.172 din OG nr.92/2003, instanța va admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea F. E. M. Intreprindere I. în contradictoriu cu intimatul Municipiul A.-Direcția V., și în consecință va dispune anularea Somației și a Titlului executoriu nr._/10.10.2012 în ceea ce privește creanța de 3472 lei reprezentând taxa viza autorizație alimentație publică, taxă viză aviz orar și accesorii. Va menține în continuare executarea silită pentru restul creanței de 32,63 lei reprezentând taxa salubritate și accesorii.
În baza art.274 și 276 Cod de procedură civilă, nu se pune problema cheltuielilor de judecată deoarece singurele cheltuieli de judecată probate sunt cele referitoare la taxele judiciare de timbru achitate de către contestatoare care se restituie conform art.23 lit.e din Lg.nr.146/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea F. E. M. Intreprindere I. în contradictoriu cu intimatul Municipiul A.-Direcția V., și în consecință dispune:
Anularea Somației și a Titlului executoriu nr._/10.10.2012 în ceea ce privește creanța de 3472 lei reprezentând taxa viza autorizație alimentație publică, taxă viză aviz orar și accesorii. Menține în continuare executarea silită pentru restul creanței de 32,63 lei reprezentând taxa salubritate și accesorii.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.12.2012.
Președinte, Grefier,
A. B. V. A. T.
Red./Tehn.
ABV/AT/04.01.2013
4 ex. / 2 .: contestatoarea F. E. M. Intreprindere I. – A., .. 16 – 26, ., jud. A.
Intimatul Municipiul A. - Direcția V. – A., ., jud. A.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 04/2012. Judecătoria ARAD | Fond funciar. Sentința nr. 5/2012. Judecătoria ARAD → |
|---|
