Contestaţie la executare. Sentința nr. 1751/2014. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1751/2014 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 1751/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1751
Ședința publică din data de 14 aprilie 2014
Președinte: C. F. M.
Grefier: I. M.
S-a luat în examinare, în rejudecare, contestația la executare formulată de contestatoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România, în contradictoriu cu intimata H. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, prin necitarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cele de mai sus, după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 07.04.2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fond care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și pentru când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria A. la data de 22.08.2013, Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata H. A., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării silite începute de către B. H. V. în dosar execuțional nr. 226/2013, admiterea contestației formulate împotriva executării silite demarate împotriva contestatoarei de către B. H. V. în dosar execuțional nr. 226/2013, în baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 856/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în șnur cu Decizia civilă nr. 900/R/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, cu consecința anulării tuturor formelor de executare. De asemenea, contestatoarea solicită ca, în cazul în care executarea silită a fost finalizată în vreuna din modalitățile prevăzute de lege, să se dispună întoarcerea executării.
În motivarea contestației la executare se arată că în data de 19.08.2013, B. H. V. a somat societatea contestatoare ca în termen de o zi să achite suma de 43.430 lei – reprezentând creanță.
Se arată că intimata, în baza Sentinței civile nr. 856/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în șnur cu Decizia civilă nr. 900/R/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, s-a adresat către B. H. V., în vederea obținerii celor acordate de către instanța de judecată. În susținere se invocă dispozițiile art. 19 alin. 11 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes județean și local și prevederile art. 622 alin. 2 Cod proc. civ.. Astfel, contestatoarea apreciază că intimata trebuia să formuleze către aceasta, cerere însoțită de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii și nicidecum să se adreseze organelor de executare silită.
Consideră că onorariul avocațial stabilit în faza executării silite este exagerat (2200 lei) raportat la demersurile efectuate către biroul executorului judecătoresc, solicitând astfel diminuarea acestuia.
În drept se invocă dispozițiile art. 711, art. 622 alin. 2 Cod proc. civ., art. 19 alin. 11 din Legea nr. 255/2010.
În probațiune se depun înscrisuri semnate pentru conformitate cu originalul.
În data de 09.09.2013, intimata a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite din dosar execuțional nr. 226/2013 al B. H. V.; respingerea contestației la executare formulate și cererea de întoarcere a executării silite.
În susținerea întâmpinării se arată că solicitarea de suspendare a executării silite nu îndeplinește condiția imperativă de admisibilitate prevăzută de art. 718 alin. 2 Cod proc. civ. De asemenea, se precizează că în data de 28.08.2013 a fost achitată suma integrală de către contestatoare, prezenta cerere rămânând fără obiect.
Se arată că plata sumei care face obiectul executării silite contestate nu implică pentru contestatoare un efort financiar deosebit care să îi poată afecta activitatea, mai ales că este o creanță pe care o datorează intimatei de la data exproprierii din mai 2011. În susținere se invocă dispozițiile art. 2 și art. 3 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește contestația la executare, intimata apreciază că societatea contestatoare interpretează eronat, fără a ține cont de contextul întregului alineat, dispozițiile finale ale art. 19 alin. 11 din Legea nr. 255/2010. În concret, intimata consideră că legiuitorul a stabilit această procedură de obținere a despăgubirilor în contextul clar prevăzut de art. 19 alin. 11 din Legea nr. 255/2010, acela ca despăgubirea să fie consemnată pe numele titularului. Se arată că societatea contestatoare a achitat integral creanța în data de 28.08.2013, precum și cheltuielile de judecată, dobânzile și cheltuielile de executare.
În opinia intimatei, prin faptul că societatea contestatoare susține că trebuia să se solicite amiabil plata despăgubirilor anterior începerii executării silite, își invocă propria culpă.
Referitor la onorariul avocațial, intimata arată că aprecierea contestatoarei este eronată; acesta fiind justificat.
În probațiune se depun înscrisuri semnate pentru conformitate cu originalul.
În urma declarării apelului de către contestatoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România, Tribunalul A., admițându-l, a anulat sentința civilă atacată, trimițând cauza spre rejudecare.
Intimata, formulează concluzii scrise (f. 6-8), prin care solicită să se respingă cererea de suspendare a executării silite din dosarul execuțional nr. 226/2013 al B. H. V.; să se respingă contestația la executare formulată împotriva executării silite din dosarul execuțional nr. 226/2013 B. H. V. cât și cererea de întoarcere a executării silite.
În motivarea solicitării de respingere a cererii de suspendare a executării silite, arată că suspendarea executării silite nu îndeplinește condiția imperativă de admisibilitate prevăzută de art. 718 alin.2 din Noul cod de pr. civilă, și anume, aceea de plată a unei cauțiuni calculată la valoarea obiectului contestației.
Intimata arată că în data de 28.08.2013, suma integrală a fost plătită de către contestatoare, prezenta cerere rămânând fără obiect.
Cu privire la respingerea pe fond a contestației la executare arată că contestatoarea interpretează eronat, fără a ține cont de contextul întregului aliniat dispozițiile finale ale art. 19 alin. 11 din Legea 255/2010. Astfel, în acțiunea înaintată contestatoarea vrea să inoculeze ideea că în orice situație despăgubirea va fi eliberată doar în baza unei simple cereri însoțită de hotărârea judecătorească de stabilirea a cuantumului despăgubirii, însă în concret, legiuitorul a stabilit această procedură grațioasă de obținere a despăgubirilor în contextul clar prevăzut de teza primă a art. 19 alin.11 din Legea 255/2010, acela ca despăgubirea să fie consemnată pe numele titularului . Or contestatoarea a achitat integral în data de 28.08.2013 creanța precum și cheltuielile de judecată, dobânzi și cheltuieli de executare.
Intimata învederează că are un titlu executoriu constând în sentință civilă, fiind îndreptățită la plata despăgubirilor. Potrivit art. 19 alin.11 din Legea 255/2010 se arată că despăgubirea va fi eliberată la cerere, care va avea atașat acte autentice sau hotărârea judecătorească definitivă de stabilire a cuantumului despăgubirilor. Aceasta însă nu este o normă de procedură ci o formă de solicitare care nu poate modifica normele procedurale în materia executării silite ca o lege specială, creându-se un dezechilibru în favoarea debitorului.
Cu privire la onorariul avocațial stabilit în faza de executare silită pe care contestatoarea îl califică exagerat la cuantumul de 2200 lei vă rog intimata arată că această apreciere este eronată, menționând că respectivul onorariu include contravaloarea serviciilor de asistență juridică și reprezentare în demersul formării dosarul execuțional și punere la dispoziția executorului a actelor necesare executării, urmărirea modului în care se desfășoară executarea silită (mai ales în contextul perioadei de timp de cel puțin 6 luni în care se desfășoară executarea silită ), îndeplinirea oricăror acte care rezultă din modul de desfășurare al executării silite, reprezentarea și asistarea în proceduri judiciare incidente executării silite (așa cum este aceasta), păstrarea contactului permanent cu executorul judecătoresc în vederea furnizării de informații suplimentare în vederea desfășurării în bune condiții a executării silite și a remedierii eventualelor deficiențe survenite pe parcursul procesului de executare, de asigurare a domiciliului procedural ales la sediul cabinetului în vederea gestionării corespondenței impuse de fazele de executare silită, de transmitere a corespondenței cu executorul judecătoresc și cu alți factori implicați în procesul de executare. Precizează că onorariul avocațial stabilit include și cheltuielile aferente efectuării tuturor activităților menționate mai sus.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv din Sentința civilă nr. 856/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în șnur cu Decizia civilă nr. 900/R/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, somația emisă la data de3 13.08.2013 în dosar execuțional nr. 226/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc H. V., extrasul de cont emis de Banca Comercială Română în data de 26.08.2013 de la fila 45, instanța în rejudecare reține următoarele.
P. somația emisă la data de 13.08.2013 în dosar execuțional nr. 226/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc H. V. în baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 856/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în șnur cu Decizia civilă nr. 900/R/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Încheierea pentru stabilirea cheltuielilor de executare silită emisă la data de 13.08.2013 în dosar execuțional nr. 226/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc H. V., a fost somată contestatoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România prin Direcția R. de D. și P. Timișoara, ca în termen de o zi să achite suma de 43.430 lei – reprezentând creanță, dobânda legală aferentă calculată de la data de 10.01.2012 și până la data de 05.08.2013, cheltuieli de judecat, și cheltuieli de executare, sumă pe care o datorează intimatei creditoare H. A..
La data de 28.08.2013 contestatoarea debitoare a efectuat plata integrală a sumei de 43.430 lei către intimata creditoare H. A., reprezentând creanță, dobânda legală aferentă calculată de la data de 10.01.2012 și până la data de 05.08.2013, cheltuieli de judecat, și cheltuieli de executare .
P. Sentința civilă nr. 6497/21.10.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, s-a respins, ca rămasă fără obiect contestația la executare formulată de Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România în contradictoriu cu intimata H. A., și s-a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite pornită în Dosar execuțional nr. 226/2013 Biroul Executorului Judecătoresc H. V. până la soluționarea prezentei contestații la executare.
P. Decizia civilă nr. 182/11.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, s-a casat Sentința civilă nr. 6497/21.10.2013 pronunțată de Judecătoria A. și s-a trimis cauza spre rejudecare cu motivarea de a analiza legalitatea executării și de a se pronunța asupra întoarcerii executării silite.
Titlul executor în cauză îl constituie Sentința civilă nr. 856/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 900/R/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prin care s-a anulat în parte Hotărârea de stabilirea despăgubirilor nr. 24/40 din 07.10.2011 și a fost obligat Statul Român prin contestatoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România, să plătească intimatei H. A.,suma de 30.700 lei pentru suprafața de 1766 mp., cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală aferentă calculată de la data de 10.01.2012 asupra diferenței dintre suma acordată de instanță și cea în cuantum de 1259,6 lei stabilită prin Hotărârea nr. 24/40 din 07.10.2011, începând cu data scadenței și până în ziua plății efective.
În cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 255/2010, -privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, județean si local.
Conform prevederilor art. 19 alin.11 din Legea nr. 255/2010, -“ In cazul in care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflati in concurs, nu este de acord cu despagubirea stabilita, suma reprezentand despagubirea se consemneaza pe numele titularului sau, dupa caz, al titularilor. Despagubirea va fi eliberata in baza cererii formulate in acest sens, insotita de acte autentice sau de hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila de stabilire a cuantumului despagubirii ori, dupa caz, de declaratia autentica de acceptare a cuantumului despagubirii prevazute in hotararea de stabilire a despăgubirii.”
Astfel, legiuitorul a stabilit această procedură grațioasă de obținere a despăgubirilor în contextul dispozițiilor art. 19 alin.11 din Legea 255/201, în raport cu care intimata trebuia să formuleze cerere în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, de stabilire a cuantumului despăgubirii, în speță Sentința civilă nr. 856/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 900/R/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, urmând ca despăgubirea să fie consemnată pe numele titularei intimate.
P. faptul că intimata H. A. a procedat la executarea silită a titlului executor prin cererea depusă în temeiul prevederilor art. 663 Cod procedură civilă, care a format obiectul dosarului execuțional nr. 226/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc H. V., s-au încălcat prevederile Legii nr. 255/2010, - privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, județean si local, - și care constituie legea specială care prevede procedura aplicabilă în vederea punerii în executare a titlului executoriu din litigiu mai sus amintit, astfel că va constata nelegalitatea executării silite însăși în Dosar execuțional nr. 226/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc H. V..
Întrucât executarea silită a fost finalizată ca urmare a faptului că la data de 28.08.2013 contestatoarea debitoare a efectuat plata integrală a sumei de 43.430 lei către intimata creditoare H. A., reprezentând creanță, dobânda legală aferentă calculată de la data de 10.01.2012 și până la data de 05.08.2013, cheltuieli de judecat, și cheltuieli de executare, va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite pornită în Dosar execuțional nr. 226/2013Biroul Executorului Judecătoresc H. V. până la soluționarea prezentei contestații la executare, iar în consecință în temeiul prevederilor art. 722 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit căruia „ In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate raman in sarcina creditorului.” - va dispune întoarcerea executării silite efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc H. V. în Dosar execuțional nr. 226/2013. executare.
Deoarece cheltuielile de executare potrivit prevederilor art. 722 alin. 1 teza II Cod procedură civilă, rămân in sarcina creditoarei intimate H. A., ca urmare a întoarcerii executarii silite prin restabilirea situației anterioare acesteia, se constată că actualmente, în aceste condiții contestatoarea nu mai justifică vreun interes care să fie născut și actual, în a contesta cuantumul onorariului avocațial de 2200 lei, stabilit în faza de executare silită, iar în contextul stării de fapt și de drept reținută va admite contestația la executare formulată de Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România, în contradictoriu cu intimata H. A..
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite contestația la executare formulată de Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T., în contradictoriu cu intimata H. A., domiciliată în loc. Pecica ., jud. A..
Anulează toate formele de executare silită pornite de către Biroul Executorului Judecătoresc H. V. în Dosar execuțional nr. 226/2013 în baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 686/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în Dosar nr._ și Decizia civilă nr.900/R/19.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
Dispune întoarcerea executării silite efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc H. V. în Dosar execuțional nr. 226/2013.
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite pornită în Dosar execuțional nr. 226/2013Biroul Executorului Judecătoresc H. V. până Ia soluționarea prezentei contestații la executare.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 14.04.2014.
Președinte, Pt. grefier I. M.
C. F. M. transferată la Judecătoria Timișoara,
semnează grefier șef D. V.
Red./tehn./CFM/DM/14.05.2014
4 ex./2 ex. se .>Se comunică cu:
- contestatoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T.
- intimata H. A., domiciliată în loc. Pecica, ., jud. A.
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8940/2013. Judecătoria ARAD | Evacuare. Sentința nr. 3708/2014. Judecătoria ARAD → |
|---|
