Contestaţie la executare. Sentința nr. 136/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 136/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 136/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 136
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2015
Președinte: E. D. B.
Grefier: G. M. P.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea C. G. V. (fosă Ș.) în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România SA – Direcția Generală de D. și P. Timișoara .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Contestația este legal timbrată cu 91 lei taxă judiciară de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. 2 din OUG. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, deși i s-a pus în vedere contestatoarei la termenul anterior să facă dovada promovării plângerii împotriva procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executor, aceasta nu s-a conformat. Instanța interogând, din oficiu, baza de date ORC, constată că plângerea a fost înregistrată pe rolul instanței sub nr. de dosar_/55/2014 și față de criticile aduse executării silite prin precizările de la termenul precedent, apreciază că nu se impune a se cunoaște soluția ce se va pronunța în plângere.
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
NOTĂ: După apelarea cauzei și finalizarea ședinței de judecată, se constată depuse la dosar, transmise prin e-mail, note de ședință din partea contestatoarei, la care sunt anexate un set de înscrisuri doveditoare.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță la data de 18.11.2014 sub nr. de dosar_, contestatoarea C. G. V. (fosă Ș.) în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România SA – Direcția Generală de D. și P. Timișoara, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea actelor de executare silită efectuate de B. Cherșa S. în dosarul execuțional nr. 805/2014; să se constate că intervine suspendarea de drept a sancțiunii amenzii prevăzute în procesul verbal de contravenție, în temeiul art. 32 din OG. 2/2001, având în vedere că acesta a fost atacat cu plângere contravențională.
În motivare, contestatoarea a arătat că în baza procesului verbal de contravenție . nr._/2011, B. B. A. a deschis dosarul de executare nr. 805/2014 și, urmare a încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria A. I., B. Cherșa a emis mai multe somații prin care a solicitat plata tarifului de despăgubire stabilit prin procesul verbal și cheltuielile de executare silită. Contestatoarea apreciază că toate actele de executare silită sunt nelegale, întrucât nu s-a ținut cont de faptul că titlul executoriu nu i-a fost comunicat.
Contestatoarea susține că a atacat procesul verbal de contravenție, solicitând instanței anularea acestuia ca urmare a intervenirii prescripției executării sancțiunilor aplicate pentru necomunicarea actului sancționator, invocând în acest sens dispozițiile art. 1 alin. 3 și art. 2 din Legea 144/2012.
Prin Legea nr. 144/2012 s fost abrogat art. 8 alin. 3 și 31 din OG. 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea sa la plata despăgubirilor de 28 euro, creanță a cărei executare se solicită a fi încuviințată.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Legea nr. 144/2012 este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile, astfel încât aceasta se va aplica retroactiv și contravenție săvârșite de debitor, chiar dacă această faptă a fost săvârșită înainte de . legii menționate.
În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, contestatoarea apreciază că nu poate fi trasă la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația de a plății suma de 28 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituția României prevede expres că, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, cu prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture – din oficiu sau la cererea părților- prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că „ exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație”.
În aceste condiții, art. 2 din Legea nr. 144/2012, care distinge intervenția anulării obligațiilor de plată a despăgubirilor în funcție de contestarea sau necontestarea în instanță a proceselor verbale până la . respectivei legi, introduce un tratament diferit în situații comparabile bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării proceselor verbale într-o anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în nici un fel de motive obiective.
Astfel, în acord cu jurisprudența CEDO menționată, care constituie izvor de drept, și având în vedere dispozițiile art. 20alin. 2 din Constituție, constatând o aplicare discriminatorie a principiului retroactivității legii contravenționale mai favorabile, contestatoarea solicită înlăturarea aplicării în cauză a prevederilor art. 2 din Legea nr. 144/2012, întrucât aceste dispoziții sunt incompatibile cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel că demersurile efectuate de intimată pentru recuperarea acestor sume prevăzute ca tarife de despăgubire reprezintă acte de executare abuzive, care încalcă prevederile Legii nr. 144/2012.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 439, art. 711 Cod procedură civilă, art. 14 din OG. 2/200, art. 1 și 2 din Legea nr. 144/2012, art. 15, art. 20 din Constituția României, iar în probațiune a depus la dosar copii de pe înscrisurile emise în dosarul execuțional nr. 805/2014 al B. Cherșa S., alte îsncrisuri.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca netemeinică și nelegală, arătând că, în întreaga motivare a contestației, contestatoarea a invocat motive ce au legătură cu legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/30.06.2011 emis de intimată, nefiind invocate aspecte cu privire la legalitatea/nelegalitatea procedurii de executare silită.
Intimata apreciază că în speța de față nu sunt incidente dispozițiile legale prevăzute de art. 1 și 2 din Legea nr. 144/2012 arătând că, în ceea ce privește prima situație (cea prevăzută de art. 1), titlul executoriu a fost comunicat conform art. 27 din OG. 2/2001, prin afișare la domiciliul petentei, potrivit procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției. Faptul că abia la acest moment contestatoarea a înțeles să atace titlul executoriu cu plângere contravențională prelevându-se de acest aspect, nu prezintă nici un fel de relevanță în cauza de față.
În ceea ce privește dispozițiile art. 2 din Legea nr. 144/2012, intimata consideră că nici acestea nu sunt aplicabile în speță, neputându-se reține vreo anulare de drept a tarifului de despăgubire aferent titlului executoriu, având în vedere că acesta abia la acest moment a fost atacat, la data intrării în vigoare a legii nefiind contestat în vreun mod. Or, cum acesta a fost comunicat contravenientei, aceasta avea la îndemână calea de atac a plângerii contravenționale și doar în situația respectivă ar fi fost incidente prevederile art. 3 din Legea nr. 144/2012.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 C.p.civ., art. 27, art. 31 alin. 1 din OG. 2/2001, art. 1 și 2 din Legea nr. 144/2012.
Contestatoarea a depus la dosar note scrise – fila 22, prin care a arătat că până în anul 2011 a locuit în loc. I., .. A, ., jud. Hunedoara, din anul 2011 s-a mutat la adresa din A., ., ., ., conform declarației certificată de Asociația de proprietari, iar din septembrie 2012 s-a mutat în comuna V., ., unde locuiește și în prezent.
Se mai arată că executarea silită a fost pornită la cererea creditoarei C. SA anterior datei de 23.06.2014, astfel cum rezultă din încheierea de încuviințare a executării silite.
La data de 18.12.2014 contestatoarea a înregistrat la dosar precizare a contestației la executare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a executorului judecătoresc în realizarea actelor de executare raportat la art. 651 Cod procedură civilă și la faptul că începând cu data de 26.10.2012 aceasta locuiește în loc. H., .. La data începerii executării silite, contestatoarea arată că avea domiciliul în A., așadar C., adresându-se unui executor din circumscripția Curții de Apel A. I., a încălcat prevederile legale privitoare șa competența executorului judecătoresc, motiv pentru care actele de executare sunt lovite de nulitate.
Contestatoarea apreciază că în speță sunt incidente și dispozițiile art. 665 alin. 5 C.pr. civ.
Contestatoarea a depus la dosar note de ședință – fila 37, prin care a solicitat respingerea excepției tardivității formulării contestației la executare arătând că aceasta a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 401 Cod procedură civilă, actele de executare fiindu-i comunicate la data de 31.10.2014, iar contestația la executare a fost trimisă prin poștă la data de 13.11.2014.
Cu privire la dovada contestării procesului verbal, contestatoarea a arătat că a promovat plângere contravențională împotriva procesului verbal ce constituie titlu executoriu, fiind înregistrată la Judecătoria A. sub nr. de dosar_/55/2014.
S-a atașat copia certificată a dosarului execuțional nr. 805/2014 al B. Cherșa S..
Analizând probele administrate în cauză, prin prisma prevederilor legale și a susținerilor părților, instanța reține în fapt următoarele:
La data de 04.06.2014 s-a înregistrat sub nr. 805 cererea de executare silită formulată de creditoarea C. SA prin DRDP Timișoara împotriva debitoarei S. G. V. în baza titlului executoriu constând în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . 11 nr._/30.06.2011, încheiat de creditoare, la B. Cherșa S. Bobi cu sediul în municipiul A. I..
Prin încheierea nr. 3589/CC/2014 din 25.06.2014, Judecătoria A. I. a încuviințat executarea silită mobiliară și prin poprire, în acest dosar execuțional.
La data de 04.11.2014, B. Cherșa S. comunică terțului poprit ATP Exodus SRL cu sediul în localitatea SASAR, jud. Maramureș, adresa de înființare a popririi.
Toate actele de executare cu debitoarea au fost comunicate la adresa din I. ., adresă menționată în cuprinsul titlului executoriu.
Debitoarea a făcut dovada schimbării adresei de domiciliu din cartea de identitate a acesteia, reieșind că din data de 26.10.2012 aceasta are domiciliul în . jud. A., acesta fiind, prin urmare, și la data sesizării organului de executare silită.
Ori, potrivit art. 651 alin. 1 C.p.civ., „ Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează:
a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini și al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul;
b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului;”
Art. 781 al. 1 C.p.civ., prescrie că „Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul ori terțul poprit.”
A.. 4 al art. 651 C.p.civ prevede că, „Nerespectarea dispozițiilor prezentului articol atrage nulitatea necondiționată a actelor de procedură efectuate.”, sancțiune aplicabilă și în cazul nerespectării prevederilor art. 781 C.p.civ, potrivit alin. final al acestui articol. Fiind o nulitate necondiționată, expres prevăzută de lege, existența unei vătămări este prezumată de lege, potrivit art. 176 C.p.civ.
Instanța apreciază că sancțiunea aplicabilă nerespectării dispozițiilor referitoare la competența executorului este nulitatea absolută, norma juridică ocrotind un interes general, aspect ce se desprinde și din cuprinsul art. 665 alin. 5 pct. 1 C.p.civ., potrivit căruia „instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite (…) dacă: 1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;.”
Cum actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional sus indicat s-au efectuat cu încălcarea normelor ce reglementează competența executorului judecătoresc, dat fiind domiciliul debitoarei la data sesizării organului de executare silită, precum și cel al terțului poprit, făcând aplicarea prevederilor legale sus enunțate, în temeiul art. 179 al. 1 C.p.civ., instanța urmează a anula toate actele de executare efectuate în dosarul execuțional indicat.
În atare condiții, celelalte critici aduse de contestatoare referitoare la valabilitatea tarifului de despăgubire cuprins în titlul executoriu sunt apreciate ca lipsite de interes juridic, cu atât mai mult cu cât acestea au fost iterate și în cadrul plângerii contravenționale promovate împotriva procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu, urmând a fi tranșate de instanța investită cu această cale de atac, date fiind și dispozițiile art. 712 alin. 2 C.p.civ.
Văzând că nu se solicită cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea C. G. V., CNP._, cu domiciliul în ., nr. 126, jud. A. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România SA – Direcția R. de D. și P. Timișoara, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T..
Anulează actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 805/2014 al B. Chersa S..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.01.2015.
Președinte Grefier
E. D. B. G. M. P.
Red./dact EDB./GMP/20.01.2015
4 ex./2 ex. se comunică cu:
C. G. V., cu domiciliul în ., nr. 126, jud. A.
C. SA – DRDP Timișoara, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T..
Exp.2 .>
| ← Validare poprire. Încheierea nr. 101/2015. Judecătoria ARAD | Contestaţie la executare. Sentința nr. 106/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
